Grijă la minte! Căci războiul nevăzut încearcă pe toată lumea și n-a cruțat nici iubirea de Dumnezeu a Apostolilor! Cine are darul dragostei, al răbdării și al gândului smerit, în vremea de luptă – dacă luptă după lege (II Timotei 2, 5), iar legea este dragostea – poate vedea lucruri minunate, întoarceri neașteptate la Dumnezeu.

Deși înzestrați cu darurile Botezului, totuși n-am scăpat de războiul momelilor. Momeala, nefiind păcat, e permisă de Dumnezeu să încerce cumpăna libertății noastre. Sfântul Marcu Ascetul ne lămurește: Hristos prin cruce și prin Harul Botezului „slobozindu-ne de orice silă, n-a împiedicat aruncarea gândurilor în inimă. Aceasta pentru ca unele din ele, fiind urâte de noi, îndată să fie șterse; altele, fiind iubite, în măsura în care sunt iubite să și rămână; și astfel să se arate și harul lui Dumnezeu și voia omului, ce anume iubește: ostenelile din pricina Harului, sau gândurile din pricina plăcerii”. Aici stă pricina pentru care noi, deși botezați, totuși mai avem trebuință și de al doilea Botez, al pocăinței, întrucât nu suntem ca îngerii neschimbabili.

Răul, nebunia și haosul nu sunt literatură: sunt realități care uneori izbesc frontal și caută să înghită relativul tău echilibru. Vezi clar, uneori cu luciditate unică în viață, că „dintr-asta” numai Dumnezeu te poate scăpa.

(Părintele Arsenie Boca - Mare îndrumător de suflete din secolul XX, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002, pp. 147-148)