Mai apoi, a fost trimis la bucătărie, unde a stat ca trapezar vreo trei luni de zile. Atunci a fost luptat, cu voia lui Dumnezeu, de o patimă a bucătăriei. Văzându-se în pericol, s-a rugat la icoana Maicii Domnului din biserica veche, considerată de mulți săteni și părinți ca făcătoare de minuni, să-l scape, cum știe ea. Și a simțit ajutorul Maicii Domnului. Nu după mult timp, forțat de anumite împrejurări, a fost mutat. Într-o dimineață, pe o vreme înghețată, grăbindu-se să ia lapte pentru muncitori, a căzut și și-a fracturat piciorul. N-a luat în serios accidentul și a mai mers în continuare. Ajuns la spital din îndemnul Părintelui Stareț, a aflat că avea nevoie urgentă de operație, fiindcă piciorul era rupt și deplasat. A stat monahul Serafim mult timp după aceea cu piciorul în ghips. Apoi a intrat ca paraclisier.

În ascultarea pe care o are acum, la magazinul bisericesc, sunt momente în care oamenii vin și îi cer sfatul în legătură cu ce cărți ar vrea să cumpere. Este adesea întrebat: „Părinte, aș vrea să dăruiesc o carte unui om care are aceste probleme. Ce carte să iau?” Sau vine cineva cu anumite întristări, anumite lupte interioare. Și dacă întreabă ce ar fi bine să citească, recomandarea nu întârzie.