Suferinţa este în acelaşi timp, bucurie pentru că prin ea se arată măreţia iubirii. Este „întristarea care naşte bucurie.” Ăsta-i răspunsul. E o mare greşeală să cârteşti. Zi: „Slavă Ţie, Doamne, numai dă-mi putere să suport!”

Există şi iad, şi Rai! Dacă vrei să te duci în iad, dracul zice: „lasă-ţi din laşitate soţia că eu nu te voi părăsi niciodată!” Eşti dator să stai împreună cu cea bolnavă şi cu care te-ai cununat la biserică până la moarte, şi vei primi plată de la Dumnezeu - trebuie să o vezi mereu ca în prima zi de nuntă!

Iubeşte şi ai încredere în Dumnezeu. Iubirea schimbă natura în sensul că renunţi la obiceiurile rele. Însă natura cum a fost creată de Dumnezeu nu o schimbă, ci numai ceea ce este pervertit.

(Arhimandrit Arsenie Papacioc, Despre armonia căsniciei, Editura Elena, Constanța, 2013, p. 48)