Iubirea către Dumnezeu şi către aproapele
Să fim toţi una, având drept cap pe Hristos. Numai aşa vom dobândi harul, cerul, viaţa veşnică.
Unul este lucrul spre care tindem în viaţa noastră: iubirea, adorarea lui Hristos şi iubirea către semenii noştrii. Să fim toţi una, având drept cap pe Hristos. Numai aşa vom dobândi harul, cerul, viaţa veşnică. Iubirea către fratele cultivă iubirea către Dumnezeu. Suntem fericiţi atunci când îi iubim în taină pe toţi oamenii. Vom simţi atunci că toţi ne iubesc. Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu dacă nu trece prin oameni. Căci cel ce nu-l iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, cum poate să-L iubească? (I loan 4, 20). Să iubim, să ne jertfim pentru toţi dezinteresat, fără să căutăm răsplată. Atunci se pune omul în rânduială. O iubire care cere răsplată este interesată. Nu este curată, adevărată, sinceră.
Să-i iubiţi şi să-i compătimiţi pe toţi. Şi dacă un mădular suferă, toate mădularele suferă împreună... Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare fiecare în parte (I Cor. 12, 26-27). Aceasta este Biserica: eu, tu, și celălalt, să simţim că suntem mădulare ale lui Hristos că suntem una. Iubirea de sine este egoism. Să nu cerem „Eu să stau, eu să merg în Rai”, ci să simţim pentru toţi această iubire. Aţi înţeles? Aceasta este smerenia.
Astfel, dacă trăim uniţi, vom fi fericiţi, vom trăi în Rai. Fiecare dintre cei de lângă noi, fiecare aproape al nostru este trup din trupul nostru. Pot să nu mă îngrijesc de acesta, pot să-l amărăsc, pot să-l urăsc? Aceasta este cea mai mare taină a Bisericii noastre. Să devenim toţi una în Dumnezeu. Dacă facem asta, devenim ai Lui. Nu există nimic mai bun decât această unitate. Aceasta este Biserica. Aceasta este Ortodoxia. Acesta este Raiul. Să citim de la Evanghelistul loan rugăciunea arhierească. Luaţi aminte la versete: ...ca să fie una precum suntem şi Noi... ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine... ca să fie una, precum Noi una suntem... ca ei să fie desăvârşiţi întru unime... ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia...
(Părintele Porfirie, Ne vorbește părintele Porfirie, Editura Egumenița, p. 299-300)
În Biserică nu există deznădejde
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro