Fără dragoste nu se poate nimic. Tot ce există, există din dragoste și pentru dragoste. În măsura în care iubim, ne umblem de rost și ne aflăm locul în această lume făcută de Dumnezeu.

Dragostea pe care o revărsăm asupra oamenilor este ca o lumină care descoperă lucrurile aflate până atunci în întuneric. Prin iubire cunoaștem și vedem pe celălalt în adevărata lui lumină. Numai iubirea este văzătoare. Daca cineva vrea să știe ce înseamnă să fii văzător cu Duhul, trebuie să știe că asta înseamnă să iubești.

Când iubești, până într-atât dorești să intri în voința celui iubit, încât ajungi să te identifici în gândurile lui, să-l retrăiești în propria ta inimă, în propriul tău trup, în propria ta răsuflare, încât cel iubit dintr-odată ți se descoperă, în întregimea sa, în tine însuți, ca tine însuți.

Iubirea se îmbracă în cel iubit ca într-o haină.

(Ieromonah Savatie Baștovoi, A iubi înseamnă a ierta, ediția a doua, Editura Cathisma, București, 2006, pp. 6-7)