Pârâul care străbate pădurea în care se află Peştera Sfântului Andrei se formează din unirea apelor a nouă izvoare aflate la mică distanţă de biserica din peşteră. Conform tradiţiei, această apă ar fi izvorât după ce Apostolul Andrei a dat cu toiagul în piatră. Tot în această apă se spune că Apostolul şi apoi preoţii hirotoniţi de el i-au botezat pe primii creştini de pe aceste locuri.

În anii 1990, mai existau doar patru dintre cele nouă izvoare, restul fiind colmatate. La scurtă vreme de la începerea reconstruirii lăcașului de cult, izvoarele au fost protejate cu ziduri din piatră şi ciment.

În ultimii ani, perimetrul a fost săpat, izvoarele iniţiate fiind captate într-un baptisteriu de forma circulară în care, atunci când se va finaliza lucrarea, se vor desfăşura slujbe de sfinţire a apelor.

Astăzi, pelerinii vin în acest loc sfânt meditând la vremurile în care Apostolul Andrei îi boteza aici pe Innul, Rimnul şi Pinnul, primii creştini de la noi, care ulterior au devenit preoţi, botezând la rândul lor alţi localnici convertiţi la creştinism.