Ocazia de descoperi această strălucire a Parisului ne-a oferit-o Departamentul Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor care a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, în perioada 27 noiembrie - 1 decembrie, o vizită culturală în capitala Franței, pentru 36 dintre noi tinerii, membri ai Asociației „Prietenii Sfinților Trei Ierarhi” din Iași.

Luni, 27 noiembrie, dimineața devreme am aterizat la Paris. Deși puțin obosiți de drum, am plecat să „cucerim” Turnul Eiffel, una dintre cele mai mari atracții ale orașului. Ca și Hotelul Traian din Iași, turnul este opera inginerului Gustave Eiffel. Spre seară vizita noastră a continuat cu o plimbare pe malul Senei, mai apoi pe Champs Elysees, iar în final cu vizitarea Arcului de Triumf, a Obeliscului egiptean și a Târgului de Crăciun. 

A doua zi am părăsit pentru un timp Parisul și ne-am îndreptat pașii către Palatul Regelui Soare. Versailles, cu grădinile sale, cu Le Grand Trianon și Le Petit Trianon, cu istoria sa controversată și cu amintirile atâtor oameni ce au trecut prin el, ne-a ocupat mai bine de jumătate de zi. Aici am admirat tablourile, operele de artă și grădinile palatului, am aflat despre obiceiurile de la palat și despre cât de mult contează ca un conducător să aibă frică de Dumnezeu. 

Întorși la Paris am vizitat Panteonul, Universitatea Sorbona, Biserica Sacre Coeur. Apoi ne-am închinat în Biserica Saint Genevieve la sfintele moaște ale Sfintei Genoveva (sfântă secolul al V-lea, foarte cinstită de poporul francez) și în Biserica Saint Leu et Saint Gilles la cele ale Sfintei Împărătese Elena.

În cea de-a treia zi a călătoriei noastre am poposit mai întâi la Saint Chapelle și la Concergerie, apoi am vizitat Muzeul Luvru, cel mai mare muzeu de istorie și de artă din Franța. Străbătând sălile acestuia am fost purtați de la un secol la altul și de la o cultură la alta. În toate operele pe care le-a privit se puteam observa amprenta veacului în care au fost create și profunzimea artistului. Ne-am îndreptat apoi pașii către Catedrala Notre Dame, Place Saint-Michel, Biserica Saint Julien le Pauvre și Catedrala Saint-Suplice. În acest locaș, al doilea ca mărime după Catedrala Notre Dame, s-a căsătorit Victor Hugo cu soția lui Adele. Construită pe parcursul a 130 de ani, biserica adăpostește una dintre cele mai vechi orgi din lume și un gnomon, instrument care arată meridianul 0 grade al locului.

Cea din urma zi petrecută în orașul dragostei și a romantismului a fost mai liniștită și ne-a dat ocazia să reflectăm și să ne bucurăm de tot ceea ce s-a întâmplat în aceste zile. Fiind sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, am participat la Sfânta Liturghie de la Catedrala Ortodoxă Românească „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail” din Paris. Aici toate impresiile și forfota au fost uitate. Am avut parte de momentele de liniște date de întâlnirea cu Hristos în Sfânta Liturghie. Și cum Hristos este același și în țară, și în afara țării, am avut ocazia să ne împărtășim și să vestim nașterea Domnului prin colinde noastre tradiționale comunității de români prezentă la Sfânta Liturghie. Apoi am aflat cum a luat naștere de peste 150 de ani această comunitate românească. Prin fața ochilor noștri au trecut pe rând chipurile personațilăților legate de această biserică: mitropolitul Visarion Puiu, episcopul Teofil Ionescu, Sfântul Ierarh Ioan Maximovici, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Virgil Gheorghiu sau Constantin Brâncuşi.

Ziua a continuat cu câteva popasuri de rugăciune la mormintele unor mari personalități ale neamului românesc precum: Emil Cioran, Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu, Mitropolitului Visarion Puiu și George Enescu. 

Și întrucât nu poți să te gândești la Franța și să nu ai în minte numele lui Napoleon, am vizitat și Domul Invalizilor, fost spital pentru cadre militare, actual muzeu și loc care adăpostește mormântul lui Napoleon Bonaparte.

Încă multe ar mai fi fost de văzut în Paris. Nu le poți cuprinde pe toate în câteva zile. Dar după câte am văzut și auzit zilele acestea, pentru noi străzile pariziene nu mai sunt doar un loc de vis despre care citim ci, sunt și locul în care am râs, am cântat, ne-am îmbogățit cultural. Românii care trăiesc în străinătate, nu mai sunt doar niște nume fără chipuri, ci sunt cei alături de care ne-am împărtășit, alături de care L-am slăvit pe Dumnezeu, cei pe care i-am colindat.

Ajunși acasă după ce am văzut aceste capodopere ne-am gândit că deși cei ce le-au creat au ajuns pământ, lucrarea lor a rămas peste veacuri și bucură pe toți cei care o văd. Și ne întrebăm: oare osteneala vieții noastre va fi dar și bucurie pentru cei ce vor veni după noi? (Iustina Muraru și Strahotin Elena, voluntari ai Asociației „Prietenii Sfinților Trei Ierarhi”)