Vremea noastră este o vreme cumplită de destrămare a familiei, de înmulţire con­tinuă a divorţurilor, de fugă tot mai deasă a co­piilor din familie – şi aceasta pentru că de la căs­nicie se cere, ca să zicem aşa, „fericire", şi la cea mai mică dificultate oamenii dau fuga să divor­ţeze, uitând că viaţa de familie, dacă o înţele­gem creştineşte, este întotdeauna nevoinţă, în­totdeauna luptă, întotdeauna silinţă.

Şi numai Crucea lui Hristos poate birui slăbiciunea noas­tră şi laşitatea noastră, căci „prin Cruce a venit bucurie la toată lumea”, şi cel care a trăit asta ştie că făgăduinţa căsătoriei se dă nu „până când moartea ne va despărţi”, ci până când moartea şi trecerea în veşnicie ne vor uni pe veci. (Alexander Schmemann)

(Cum să întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înțelepte pentru soț și soție de la sfinți și mari duhovnici, traducere de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, p. 160)