Lumina mea
Ridică-mi, Doamne, gândul din veacul trecător și-mi potoleşte vântul, scoţându-mă din nor.
O! Soare al dreptăţii
Arată-mi raza Ta
Şi dintru nesimţire
Ridică viaţa mea!
Tu, Cel născut cu trupul
Ca om, la Bethleem,
Călăuzeşte-mi paşii
Spre veşnicul Eden!
Înviorează, Doamne,
Pe cel slăbănogit
Uitând fărădelegea,
Celui ce Ţi-a greşit!
Ridică-mi, Doamne, gândul
Din veacul trecător
Şi-mi potoleşte vântul,
Scoţându-mă din nor.
Învaţă-mă să caut
Spre veşnicul senin,
La care nu-i durere,
Nici scârbă, nici suspin!
Cu dragoste cerească
Aprinde-mă mereu,
Stăpâne, Milostive,
Şi Dumnezeul meu.
La tronul Sfintei Slave
Cu trupul azi şezând,
Arată, Doamne, milă
Spre cei de pe pământ!
(Sfântul Ioan Iacob Hozevitul)
Biruind patimile, dobândim o altă stare, pașaport pentru viața veșnică
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro