Când noi, oamenii, luptăm de partea egoismului, diavolul ne înșeală, și noi nu îl pricepem... La asemenea nesocotință ne aduce egoismul nostru înfricoșător. De aceea Hristos a venit pe pământ, ca să ne salveze și să ne dea și leacul pentru a ne face bine. A venit să ne înarmeze cu armele luminii ca să-l războim pe vrăjmaș. Și armele luminii sunt în mâinile noastre. Să îngenunchem și să ne rugăm cu lacrimi, iată o armă; altă armă este smerita cugetare, apoi arme sunt și iubirea, studierea Sfintei Scripturi, participarea la slujbele Bisericii, spovedania, Sfânta Împărtășanie. Și ce nu avem? Avem cuvintele duhovnicești, avem trezvia, atunci când cercetăm omul lăuntric ca să nu primim microbi. Aceasta este lucrarea privegherii: să țină departe pe orice vrăjmaș. Și astfel păstrăm în noi dumnezeiasca pace.

(Părintele Efrem Athonitul, Despre credință și iubire, Editura Bunavestire, Galați, 2003, p. 26)