Așezământul cuprinde 19 mănăstiri medievale, având aproximativ 5000 de chilii. Mănăstirea Sfântul David din Gareji ocupă un loc aparte între numeroasele monumente culturale din perioada Georgiei feudale, prin măreția sa și valoarea istorică deosebită.

Sfântul David și ucenicii săi

Potrivit izvoarelor literare, Sfântul David, unul dintre cei treisprezece părinți asirieni, a întemeiat mănăstirea în prima jumătate a secolului al VI-lea. Cuviosul David s-a stabilit într-o peșteră din deșertul Gareji, unde a întemeiat prima mănăstire, cunoscută astăzi sub numele de Lavra Sfântului David.

În același secol, ucenicii săi, Dodo și Lucian, au înălțat alte două așezăminte monahale, închinate Maicii Domnului, respectiv Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirea a cunoscut o nouă perioadă de înflorire în secolul al IX-lea sub păstorirea Sfântului Ilarion Georgianul.

La începutul secolului al XII-lea, Mănăstirea Sfântul David din Gareji a devenit proprietatea curții regale, fiind scutită de plata taxelor. Regele georgian Dimitrie I a ales să trăiască aici după ce a abdicat de la tron.

Înflorire și decădere

Apogeul Mănăstirii Sfântul David a fost atins în timpul renașterii naționale și cultural-politice din secolele XII-XIII, când au fost ridicate noi mănăstiri, precum Udabno, Bertubani și Chichkhituri. În mănăstirile Udabno și Sfântul David a funcționat o importantă școală de pictură în frescă.

Mănăstirea a suferit o lungă perioadă de decădere, fiind devastată de invaziile mongole din 1265. A fost ulterior restaurată de regii georgieni în prima jumătate a secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Gheorghe cel Mare, devenind o importantă forță politică și economică.

Așezământul a supraviețuit atacului persan din 1615, când călugării au fost masacrați, iar manuscrisele și importante lucrări ale artei georgiene au fost distruse.

Cei 6000 de Sfinți Mucenici

În anul 1615, Șahul Iranului Abbas Întâiul a atacat Georgia, devastând-o și omorând prin decapitare o mulțime de creștini.

Odată, pe când se afla la vânătoare în dimineața Sfintei Zile a Învierii, Șahul Abbas a observat o mulțime de lumini pe un munte. Erau monahii celor douăsprezece mănăstiri care înconjurau în procesiune biserica Sfintei Învieri, ducând în mâini făclii aprinse.

Aflând că aceia erau monahi, Șahul Abbas a întrebat uluit: „Dar, oare nu am dat morții întreaga Georgie, trecând-o prin ascuțișul sabiei?!”

El a dat atunci poruncă soldaților săi să-i ucidă imediat prin tăierea capului pe toți acei monahi. În acel moment, un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea Avei Arsenie și i-a vestit moartea lor iminentă. Starețul a dus vestea fraților din obște și cu toții s-au împărtășit cu Preacuratele Taine ale lui Hristos, pregătindu-se de moarte.

După aceea, persanii au apărut și l-au ucis mai întâi pe stareț, care le-a ieșit primul în întâmpinare, iar apoi pe toți ceilalți monahi.

Regele georgian Arhil a luat moaștele sfinților și le-a îngropat cu cinste. Până în ziua de astăzi, aceste sfinte moaște împrăștie bună mireasmă și au putere vindecătoare.

Așezământul astăzi

Din vechiul complex monahal din Gareji, doar două dintre mănăstiri au fost reînviate și există și astăzi: Mănăstirea Sfântul David și Schitul Sfântului Ioan Botezătorul.

Complexul Sfântul David din Gareji constituie, în prezent, unul dintre cele mai importante obiective turistice și locuri de pelerinaj din Georgia.

În biserica principală a mănăstirii se păstrează moaștele Sfinților Cuvioși David, Lucian și Dodo.

Date de contact:

📍Adresă: C9WG+WHP, Udabno, Georgia