Mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul se află la est de Ierihon, la o distanţă de aproximativ un kilometru de malul de răsărit al râului Iordan. În arabă el se numeşte Kaser el-lachut, adică Fortăreaţa Iudeilor, fiindcă, potrivit vechilor tradiţii creştine şi iudaice, prin această zonă a Iordanului au trecut cele zece seminţii ale lui Israel, pentru a ajunge în stăpânirea Pământului Făgăduinţei. Începând cu secolul al patrulea, creştinii au identificat această zonă cu locul Botezului lui Hristos de către Ioan Botezătorul, construind aici o mănăstire, cu hanuri pentru pelerini. Spre această mănăstire îşi făceau drum toţi pelerinii dornici să primească, în apele sfinte ale Râului, botezul de la monahii-botezători care aveau misiunea zilnică de a-i boteza pe toţi creştinii care veneau.

Toţi monahii mănăstirii au fost ucişi de către perşi, iar mănăstirea, incendiată. După invazia persană, o parte din marea mănăstire a fost refăcută, iar acest loc de pelerinaj a dăinuit până în secolul doisprezece. Împăratul Bizanţului, Manuel Komninos, a reclădit mănăstirea din temelii, dar, practic, ea a fost abandonată de monahi şi lăsată în părăsire. Actuala mănăstire a fost construită în apropiere de cea veche la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea.

(Vasilios Țaferis, Ghidul creștinului ortodox prin locurile de pelerinaj ale Țării Sfinte, p. 130)