Măslinii din Ghetsimani şi vremea Mântuitorului

Articole teologice

Măslinii din Ghetsimani şi vremea Mântuitorului

Descoperirea genetică este o confirmare ştiinţifică a veridicităţii locurilor de închinare creştină din Ţara Sfântă şi mărturia continuităţii de credinţă în aceste locuri de pe vremea Mântuitorului. 

Un articol al Agenţiei France Presse reprodusă de mai multe portaluri de ştiri din Hexagon a publicat un studiu al cercetătorilor italieni. Este vorba despre studierea patrimoniului genetic al câtorva măslini din Grădina Ghetsimani. Cel mai vechi dintre aceştia s-a născut în secolul al 12-lea şi este mlădiţa unui măslin mult mai vechi care a trăit şi pe vremea Mântuitorului Hristos.

Descoperirea genetică este o confirmare ştiinţifică a veridicităţii locurilor de închinare creştină din Ţara Sfântă şi mărturia continuităţii de credinţă în aceste locuri de pe vremea Mântuitorului. Mulţi cercetători afirmau că aceşti măslini, veneraţi de creştinii din întreaga lume în pelerinaj la Ierusalim, sunt nişte copaci sădiţi în secolul al 19-lea, care au focalizat atenţia credincioşilor. Însă există dovezi şi evidenţe istorice despre existenţa acestor măslini în decursul istoriei şi despre continuitatea neîntreruptă a existenţei lor de pe vremea Mântuitorului.

Citește despre: