Mintea fără credinţă
Mintea fără credinţă, după câte se ştie, nu este întotdeauna un bun povăţuitor, iar omul începe să-şi urmeze dorinţele trupeşti şi cade din ce în ce mai jos.
În ultimul timp mulţi hoţi au apărut pe la noi. Nu dintr-aceia care bagă mâna în buzunar sau fură din case, nu! Ci aceştia mai noi sunt mult mai răi şi mai periculoşi. Sunt cei ce vi se înfăţişează în costume, vă spun cuvinte înalte, iar până la urmă vă lipsesc de cel mai scump lucru - de credinţă. Şi, după ce omul rămâne fără ea, întreabă pe învăţătorii săi: Şi cum să trăim acum?
După mintea voastră, li se răspunde. Însă mintea fără credinţă, după câte se ştie, nu este întotdeauna un bun povăţuitor, iar omul începe să-şi urmeze dorinţele trupeşti şi cade din ce în ce mai jos. Copilaşi, păstraţi sfânta credinţă, pentru că este o comoară nepreţuită cu care veţi intra în Împărăţie: că nu pentru puţine ne silim, ci ca să câştigăm o Împărăţie, şi încă ce fel de Împărăţie - cea Cerească!
(Sfântul Varsanufie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2009, p. 89)
Să trăim bucuria de-a o avea pe Maica Domnului ca mamă a noastră!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro