Moaștele Sfântului Grigorie Palama, Catedrala mitropolitană din Tesalonic
Sfântul Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecând mulți bolnavi.
Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol.
Înzestrat cu abilități intelectuale și ambiție, Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educație superioară medievală. Împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost tuns și a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii.
În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sfântul Grigore a găsit un loc potrivit în care să viețuiască în solitudine, lângă Tesalonic, la Veria. Aici a adunat în jurul lui în timp scurt mai mulți călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani. În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viața Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sfântul Grigore a fost plasat printre cei mai importanți apologeți universali ai Ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului.
Sfântul Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecând mulți bolnavi. În ajunul morții sale, Sf. Ioan Gură de Aur i-a apărut într-o viziune, adresând-i cuvintele: „Spre înălțimi! Spre înălțimi!”.
Sfântul Grigore Palama a adormit întru Domnul în 14 noiembrie 1359.
În 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta dusă contra ereticilor și pentru teologia sa profundă. Contemporanii l-au cinstit pe Grigorie Palama ca pe un „al doilea Atanasie“ (referirea este la Sfântul Atanasie cel Mare). La câțiva ani după moartea lui, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei (1354-1355, 1364-1376) - care a scris viața sfântului și slujbele adresate acestuia -, iar pomenirea lui se face în chip aparte în a doua Duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.
Încă de atunci, Catedrala din Tesalonic s-a făcut „baldachin” moaștelor Sfântului Grigorie. În anul 1890 a avut loc un incediu foarte mare, care a distrus aproape tot orașul. Cuprinse de flăcările incendiului, biserica și odoarele, printre care și o veche icoană a Mucenicului Dimitrie, au fost distruse. Dar, în chip minunat, racla de lemn în care erau așezate moaștele Sfântului Grigorie a fost atinsă de flăcări doar pe exterior. Interiorul a rămas intact, iar sfintele moaște au fost doar puțin afumate, ca mărturie peste veacuri a minunii. Moaștele Sfântului se găsesc și astăzi în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, fiind puse spre închinare pelerinilor.
Mormântul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din Lida
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro