Moaștele Sfântului Grigorie Palama, Catedrala mitropolitană din Tesalonic
Sfântul Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecând mulți bolnavi.
Sfântul Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, s-a născut în anul 1296 în Constantinopol.
Înzestrat cu abilități intelectuale și ambiție, Grigore a stăpânit toate subiectele de studiu care făceau parte la vremea aceea din cursul complet de educație superioară medievală. Împlinind 20 de ani, s-a retras în Muntele Athos în anul 1316 (după unele surse 1318) devenind novice la Mănăstirea Vatoped, sub îndrumarea monahicească a Părintelui Nicodim de la Vatoped (prăznuit în 11 iulie). Acolo a fost tuns și a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii.
În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sfântul Grigore a găsit un loc potrivit în care să viețuiască în solitudine, lângă Tesalonic, la Veria. Aici a adunat în jurul lui în timp scurt mai mulți călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani. În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viața Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sfântul Grigore a fost plasat printre cei mai importanți apologeți universali ai Ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului.
Sfântul Grigore a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecând mulți bolnavi. În ajunul morții sale, Sf. Ioan Gură de Aur i-a apărut într-o viziune, adresând-i cuvintele: „Spre înălțimi! Spre înălțimi!”.
Sfântul Grigore Palama a adormit întru Domnul în 14 noiembrie 1359.
În 1368 a fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta dusă contra ereticilor și pentru teologia sa profundă. Contemporanii l-au cinstit pe Grigorie Palama ca pe un „al doilea Atanasie“ (referirea este la Sfântul Atanasie cel Mare). La câțiva ani după moartea lui, în anul 1386, a fost proclamat sfânt de către un sinod în Constantinopol sub Patriarhul Filotei (1354-1355, 1364-1376) - care a scris viața sfântului și slujbele adresate acestuia -, iar pomenirea lui se face în chip aparte în a doua Duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbătorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor.
Încă de atunci, Catedrala din Tesalonic s-a făcut „baldachin” moaștelor Sfântului Grigorie. În anul 1890 a avut loc un incediu foarte mare, care a distrus aproape tot orașul. Cuprinse de flăcările incendiului, biserica și odoarele, printre care și o veche icoană a Mucenicului Dimitrie, au fost distruse. Dar, în chip minunat, racla de lemn în care erau așezate moaștele Sfântului Grigorie a fost atinsă de flăcări doar pe exterior. Interiorul a rămas intact, iar sfintele moaște au fost doar puțin afumate, ca mărturie peste veacuri a minunii. Moaștele Sfântului se găsesc și astăzi în Catedrala Mitropolitană din Tesalonic, fiind puse spre închinare pelerinilor.
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro