Părinte, spuneți-ne ceva despre nepăsarea cea bună!

Nepăsarea cea bună este de trebuință unuia foarte sensibil, pe care îl chinuie aghiuță cu diferite gânduri. În cazul acesta este bine să devină puțin nepăsător, în sensul cel bun, și să nu cerceteze prea minuțios unele lucruri. Ea mai este bună și pentru cel care se poate să fie nepăsător în multe, dar într-un anumit lucru să-i fi pricinuit diavolul o sensibilitate exagerată pentru a-l netrebnici. În cazul acesta, pentru o perioadă de timp îl va ajuta nepăsarea cea bună. Însă are nevoie de supraveghere. Trebuie să-și spună gândurile sale și să fie supravegheat de duhovnic.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, Vol. III Nevoință duhovnicească, Editura Evanghelismos, București, 2003, pp. 20-21)