Dumnezeu, numai din nemărginita Sa bunătate fiind pornit, ne-a zidit după chipul şi asemănarea Lui, ne-a dat minte cerească, ca să deosebim binele de rău. Noi, însă, ca nişte nemulţumitori şi fără de minte, am călcat porunca Lui cea sfântă şi ne-am depărtat de Dânsul. Dar El iarăşi, ca un milostiv ce este, nu ne-a părăsit, ci a venit, căutându-ne, şi a suferit pentru noi ocări şi bătăi. Chiar moarte fără vină a pătimit şi ne-a răscumpărat cu cinstitul Său Sânge din robia diavolului şi din iadul cel veşnic. Apoi ne-a suit la Cer, la patria noastră, la Împărăţia Cerurilor, adică acolo unde este şi El. 

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 96)