„Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot!”

Minuni - Vindecări - Vedenii

„Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot!”

    • copil cu icoana Sfintei Xenia
      „Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot!”

      „Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot!”

Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot ajutorul! Visul meu mi se părea imposibil, dar cu rugăciunile tale am reușit să trecem peste acest „în ziua de azi nu cred că se mai poate” cu care tot mă stresau cei care nu cunoșteau puterea rugăciunilor tale… Ba se poate, eu am trăit pe pielea mea minunea împlinirii. Îți mulțumesc, dragă Sfântă Xenia, îți mulțumesc din inimă!

Când am auzit prima dată de această mare Sfântă eram în liceu. Nu știam cine este, ce a făcut, cât de mare folositoare este celor care îi cer ajutorul, știam doar că una dintre cele mai bune prietene ale mele când avea timp liber îi citea acatistul. La început, am crezut că citește un acatist pentru ajutor la învățătură, apoi că poate are canon să îl citească, dar cu timpul am aflat că ea îi citea acatistul din dragoste pentru Sfânta. Mult timp am văzut-o citind acest acatist al Sfintei Xenia, dar niciodată nu am avut bunăvoința să mă rog împreună cu ea.

Dragostea prietenei mele pentru Sfânta m-a făcut într-o bună zi să îi citesc și eu mai întâi viața, apoi minunile și acatistul. Am rămas atât de impresionată de Sfânta Xenia după ce i-am citit viața, încât atunci când aveam o problemă sau mă frământa gândul că nu voi reuși la un examen, sau că marea mea dorință nu căpăta nici un contur, o chemam repede în rugăciune și fricile se potoleau.

De când eram adolescentă, văzând armonia părinților mei, mă rugam Sfintei să mă ajute să găsesc un băiat cu care să mă căsătoresc, să avem copii, iar viața noastră să decurgă frumos și liniștit. Acest vis mi se părea imposibil de realizat, când am ajuns la facultate și am văzut că lucrurile nu sunt chiar roz în rândul tinerilor. Nu am încetat rugăciunea, însă. La început, când am văzut ispitele și provocările pe care le oferă viața de student, departe de casă, departe de ochii părinților, am avut îndoieli în ceea ce privește găsirea unui băiat bun cu care să pot „face casă”, dar cu toate acestea am continuat să mă rog, chiar dacă mă îndoiam în inima mea.

Între timp, o altă bună prietenă de a mea, știind evlavia pe care o aveam la Sfânta, într-o zi mă întreabă dacă nu doresc un pic de ulei de la candela Sfintei Xenia. Am acceptat bucuroasă sticluța. Când am ajuns acasă, pe sticluță era scris Ulei de la candela Sfintei Xenia, ocrotitoarea familiei… De atâția ani mă rugam Sfintei, dar nu aflasem că ea este ocrotitoarea familiei. Am sărutat cu lacrimi în ochi sticluța și mi-am zis în inima mea: cu ajutorul Sfintei, visul meu va deveni realitate. Am avut încredere în ea.

De când am aflat că ea este ocrotitoare a familiei, am știut că se va ruga lui Dumnezeu și pentru mine. Când aproape să termin facultatea, l-am întâlnit pe soțul meu. Nu e o poveste că inimile se recunosc între ele… Patruzeci de zile m-am rugat Sfintei să mă încredințeze că el îmi va fi soț. Mi-a fost teamă când soțul meu, după primele întâlniri, mi-a spus: „Tu vei fi soția mea!”. O perioadă am crezut că este ispită, dar apoi cu rugăciunile Sfintei pe care nu încetam să o rog să mă ajute, cu ajutorul părintelui duhovnic, care îmi știa neliniștea, lucrurile prindeau contur și decurgeau parcă de la sine. A fost așa cum am visat. Soțul meu, pentru a mă încredința că are intenții serioase, a venit acasă și m-a cerut de la părinți. A fost un moment pe care niciodată nu îl voi uita. A urmat la câteva luni nunta, care a fost așa cum mi-am dorit, într-o zi de duminică, să ne împărtășim amândoi la Sfânta Liturghie și imediat să urmeze slujba cununiei. Nu am cuvinte să îi mulțumesc Sfintei cât de frumos a fost! Au trecut aproape 2 ani de la căsătorie, între timp Domnul ne-a dăruit un băiețel pe nume Ioan, care acum are 6 luni, iar viața noastră decurge liniștit.

Zilele trecute mă jucam cu Ioan și, pentru o clipă, l-am lăsat singur în pătuț, eu ducându-mă la bucătărie. Când m-am întors am fost atât de impresionată când l-am găsit ținând în mânuțele lui mici și grăsuțe iconița Sfintei Xenia, pe care i-am pus-o într-o margine a pătuțului, ca Sfânta să îl aibă mereu în grijă. Cum a știut el să se ridice dintr-o parte a pătuțului, care nu este mic, până în cealaltă parte și să ia iconița în mânuțe să o molfăie, numai Dumnezeu și Sfânta știu răspunsul!

Nu am cuvinte, Sfântă Xenia, să îți mulțumesc pentru tot ajutorul! Visul meu mi se părea imposibil, dar cu rugăciunile tale am reușit să trecem peste acest „în ziua de azi nu cred că se mai poate”, cu care tot mă stresau cei care nu cunoșteau puterea rugăciunilor tale… Ba se poate, eu am trăit pe pielea mea minunea împlinirii. Îți mulțumesc, dragă Sfântă Xenia, îți mulțumesc din inimă! 

(Mihaela Maftei)