Câteva dintre cele mai alese personalități ale Moldovei secolelor XVIII, XIX și XX găseau la Castelul Sturza de la Miclăușeni mediul și oamenii potriviți pentru discuții inteligente și seri de neuitat între rafturile marii biblioteci de aici. Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri și episcopul Melchisedec Ștefănescu au poposit adesea la acest castel, împrietenindu-se cu ale sale gazde primitoare.

Mai obișnuiau să viziteze familia Sturza și Ion Ghica, care era socrul lui George Sturza, și Petru Câmpeanu, fost director al Academiei Mihăilene. Petru Câmpeanu a fost mentor particular al fiilor lui Alecu Sturza timp de șase ani, la München și Bonn. După alte activități, până la sfârșitul vieții trăiește retras la Miclăușeni, unde se stinge din viață pe 15 aprilie 1893 și, în semn de recunoștință din partea Sturzeștilor, este înmormântat în cimitirul din fața bisericii.

În vara anului 1883, din proprie inițiativă, episcopul Melchisedec Ștefănescu îl vizitează timp de șase zile pe George A. Sturza de la Miclăușeni, dorind a cunoaște interesanta colecție de cărți și documente vechi ale lui Dimitrie Sturza. Ulterior, publică la București, în cele două reviste din anexa menționată, microstudiul său „Biblioteca d-lui Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni, din județul Romanului”. Pe numele său de mirean, Mihail Ștefănescu se călugărește în 1843, după ce absolvise Seminarul de la Socola (Iași), primind numele de Melchisedec. Fiind un mare cărturar și istoric, din 1870 devine membru al Societății Academice Române. Între anii 1879-1892 este episcop de Roman.