Obiceiurile și tradițiile familiei de Sfintele Paști
Existența unor obiceiuri de familie este importantă pentru continuitatea psihologică a familiei și pentru a uni generațiile între ele. Stabilirea acestui tip de relații și tradiții subliniază importanța apartenenței la viața de familie și îndatoririle față de aceasta creează un izvor de iubire și un spirit de apartenență, lucruri care fac viața într-o lume agitată să pară mai frumoasă.
Sfânta sărbătoare a Paștilor ne trezește în suflet un sentiment de bucurie, prin solemnitatea Săptămânii Patimilor, prin lumânările purtate de credincioși, prin sunetul clopotelor, precum și prin cadrul natural de verdeață și frumusețea florilor. Aceste Sfinte Sărbători sunt caracterizate, ca majoritatea sărbătorilor de altfel, printr-un număr mare de obiceiuri și tradiții.
Pe lângă obiceiurile zonei, fiecare familie își creează propriile obiceiuri și sunt caracterizate de propriile tradiții speciale.
Ce reprezintă obiceiurile de familie?
Acestea reprezintă un mijloc simbolic de a comunica, întrucât plăcerea oferită membrilor familiei este dată de repetarea lor, acestea fiind stabilite și repetate la anumite intervale de timp. Prin importanța și natura lor recurentă, ritualurile au dobândit un rol semnificativ în stabilirea și păstrarea unei legături între membrii familiei numită identitatea familiei.
Identitatea familiei reprezintă acel lucru care oferă o amprentă de unicitate şi care ajută la întărirea relaţiilor dintre membrii familiei, precum şi la păstrarea unicităţii lor, definind graniţele dintre celelalte familii, prieteni sau dintre mediile sociale mai mari.
Sensul identităţii de familie se concentrează de cele mai multe ori într-o singură frază noi aşa facem acasă pe care oamenii o folosesc atunci când se confruntă cu cerinţe noi la întrebări simple, ca de exemplu cum se găteşte o reţetă, sau mai complexe, ca de exemplu, cum se procedează la o anumită sărbătoare.
Astfel, obiceiurile stabilesc identitatea familiei pe parcursul întregii vieți, precizează niște roluri anticipate, pun granițe atât în cadrul familiei cât și în afara acesteia și stabilesc niște reguli pe care toți membrii familiei le cunosc sub forma aşa se obişnuieşte la noi în familie.
Viaţa modernă, tradiţii şi obiceiuri străvechi
Poate că la o primă privire ar putea să pară un contrast evident între concepte, având pe de o parte cererile şi ritmul alert al unei vieţi tehnologice tot mai avansate şi de cealaltă parte tradiţiile şi obiceiurile străvechi care ne amintesc de timpuri îndepărtate şi de alte organizări sociale. Cu toate acestea, în realitate ele se pot foarte bine uni cu nevoile diverse ale oamenilor din ziua de astăzi.
Obiceiurile de familie sunt importante pentru fiecare grup de vârstă și au într-adevăr un sens aparte, aducând aportul lor de ajutor pentru funcțiile psihologice în funcție de vârsta membrilor săi.
În copilărie acestea sunt foarte importante pentru că ne oferă un simț al siguranței, al continuității și al consecvenței, care este crucial pentru echilibrul emoțional al unui copil.
Astfel de obiceiuri por varia de la ceva foarte simplu, precum citirea de povești copiilor înainte de culcare, la ceva mai complex, ce se desfășoară an de an, precum cele asociate marilor sărbători cum sunt Paștile.
Pentru adolescenți, obiceiurile de familie reprezintă o continuitate a copilăriei pornind deja spre drumul vieții de adult. Prezența lor îi ajută pe adolescenți să lege din nou relațiile cu familia și rudele lor.
Prin intermediul acestui proces psihologic se stabilesc anumite așteptări de la adolescenți, precum trecerea de la copilărie la viața de adult, dar și crearea unor condiții prielnice pentru a îi demonstra care este sensul vieții de familie și ce obligații presupune.
Perioada sărbătorilor și obiceiurile de familie îl ajută pe adolescent, chiar și pe cel rebel și care trece prin anumite greutăți, să se reunească cu părinții și rudele, să simtă din nou căldura familiei și să își amintească de bucuria copilăriei împreună cu garanția că ele se vor repeta și în alte perioade ale vieții.
În cazul adulților, existența unor obiceiuri și tradiții păstrate în familie oferă acestui proces o dimensiune emoțională, întrucât adultul păstrează ceea ce a învățat în casa copilăriei și duce această învățătură în propriul cămin. Pe de altă parte, aceștia fac anumite schimbări la tradițiile pe care le-au moștenit de la generațiile anterioare, punându-și astfel propria amprentă asupra lucrurilor pe care le vor transmite următoarei generații, adică copiilor lor.
În acest fel, viața de familie, tradiția și identitatea familiei este păstrată.
Pentru persoanele în vârstă, existența obiceiurilor de familie reprezintă ocazia de a se uni cu generația mai tânără, cu nepoții, și să le împărtășească din înțelepciunea și experiența pe care au dobândit-o de-a lungul anilor contribuind în acest fel la întărirea relațiilor de familie.
Pe scurt, existența unor obiceiuri de familie este importantă pentru continuitatea psihologică a familiei și pentru a uni generațiile între ele. Stabilirea acestui tip de relații și tradiții subliniază importanța apartenenței la viața de familie și îndatoririle față de aceasta creează un izvor de iubire și un spirit de apartenență, lucruri care fac viața într-o lume agitată să pară mai frumoasă.
Dragoste părintească sau control – cum găsim echilibrul?
„Trebuie să recunoaștem cu toții: ne e dor de copilăria în care am învățat să fim copii” – Pr. Constantin Necula
Traducere și adaptare:Sursa:johnsanidopoulos.comCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro