Aceste texte vasiliene mai puţin cunoscute publicului larg îşi doresc să întregească profilul teologic al Marelui Capadocian şi să aducă mult folos duhovnicesc cititorului interesat sau pasionat de bogăţia învăţăturii sale.

Lucrările vasiliene autentice au fost traduse în numeroase limbi şi au constituit repere în rândul teologilor sau al simplilor credincioşi pentru o înţelegere mai intimă a creştinismului pe mai multe planuri: dogmatic, liturgic, ascetic, exegetic. Ele au fost traduse şi în limba română şi au cunoscut o circulaţie largă atât în vechime, cât şi în perioada modernă. Este surprinzător faptul că mai există şi o seamă de opere vasiliene care nu au fost valorizate încă în spaţiul românesc.

Traducerea acestor texte a reprezentat urmarea firească a publicării la Editura DOXOLOGIA a Omiliilor la facerea omului, mai ales că traducătorul, ieromonahul Lavrentie Carp, licenţiat în Teologie pastorală al Facultăţii „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi masterand în Filologie clasică la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza“, a descoperit aceeaşi expunere sistematică şi elocventă, plină de consistenţă duhovnicească şi de dumnezeiască ispiraţie, care se regăsesc şi în cuvântările consacrate ale Sfântului Vasile.

Omiliile la Psalmi au stârnit interesul prin prospeţimea duhovnicească a exegezei şi prin bogăţia de idei conţinute în ele. În această lucrare au fost adăugate şi cele patru Omilii „adiţionale“ pe marginea psalmilor.

Stilul textelor păstrează amprenta autorului şi nu există inconsecvenţe la nivel teologic; ele vin ca o confirmare şi completare a operelor considerate autentice în mod indubitabil.

În spaţiul românesc, pe lângă operele incluse în colecţia iniţiată de patriarhul Iustin Moisescu, Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, traducerea scrierilor de faţă vine să întregească lista scrierilor vasiliene, alături de apariţiile inedite din ultima vreme.

Omiliile ce aprofundează gândirea Marelui Părinte al Bisericii, considerat fiind întocmai cu apostolii, ne descoperă că pe lângă o gândire teologică exegetică şi speculativă de neîntrecut a fost unul din cei care au contribuit la incorporarea definitivă în creştinism a unei părţi a culturii antice greceşti.

Vestiri din veşnicie şi care cheamă la veşnicie

Sfântul Vasile cel Mare a ales în mod desăvârşit, exact şi inteligent citatele din Scriptură şi le-a inserat cu discernământ în discursurile sale tocmai pentru a reliefa că învăţătura creştină nu este omenească, ci inspirată de Dumnezeu. Citatele scripturistice nu au un simplu rol argumentativ, ci sunt utilizate pentru a fundamenta o învăţătură care este de la Hristos Cuvântul.

După cum poate constata orice cititor onest al operelor Sfântului Vasile cel Mare, intransigenţa faţă de păcat nu l-a părăsit niciodată, ci se regăseşte în toate lucrările şi omiliile sale.

Lepădarea de lume şi întemeierea pe Scriptură, aceste două puncte au constituit centrul de greutate al strategiei vasiliene de a revigora viaţa creştinilor din vremea sa.

Ca şi ceilalţi mari teologi, Sfântul Vasile cel Mare a insistat pe faptul că adevărul este necreat, iar limba teologică este creată de om, adevărul neavând o limbă exclusivă. Nu putem cunoaşte Fiinţa lui Dumnezeu, ci numai manifestarea energiilor sale necreate. Orice termen lingvistic cu finalitate teologică reflectă această experienţă a noastră.

Receptarea atentă a mesajului ce transpare din rândurile acestei lucrări şi analiza cadrului istoric în care a apărut trezesc un interes deosebit chiar şi pentru creştinii din zilele noastre şi aduc nu puţin folos duhovnicesc celor interesaţi de spiritualitatea ortodoxă.

Textele Marelui Capadocian sunt vestiri din veşnicie şi care cheamă la veşnicie. Sunt piloni ai vieţii întru Hristos. De aici cititorul poate culege cele mai nuanţaţe învăţături şi înţelesuri şi îşi poate îmbogăţi sufletul cu alese virtuţi creştine cultivate în omiliile sale.

Vă invit să citiţi această lucrare, care sper să vă atragă spre împărăţia propovăduită, să deveniţi roade vrednice de pocăinţă, rămânând în dragostea Domnului.