În această luptă a virtuţilor, se arată în mădularele voastre că ticăloşii demoni sunt în frică şi se dovedeşte că „păcatul este peste măsură de păcătos". Căci toţi câţi mor împreună cu Hristos în veacul acesta prin omorârea trupului, purtând cu sărăcie întru El chipul de multe feluri al celor cereşti care şed de-a dreapta Tatălui, vor fi aşezaţi pe tron în viaţa cea fără de sfârşit şi în negrăită slavă. Aşadar, eliberaţi fiind de păcat mai întâi, faceţi-vă robi lui Hristos pentru ca întru El să deveniţi fii ai Începătorului vieţii şi, abătându-vă de la calea cea lată şi largă ce duce la pierzanie, să o căutaţi, prin Patima lui Hristos, pe cea strâmtă şi îngustă care duce la viaţă. Căci El este Calea cea sfântă şi vie şi adevărată care ne duce pe noi la arătarea Mântuitorului. Aşadar, lepădând povara vrăjmaşului cea greu de purtat, cea în făţărnicia minciunilor, apropiaţi-vă de Hristos, ca nişte osteniţi, luând ucenicia jugului lui Hristos, că blând şi smerit cu inima este şi veţi afla odihnă sufletelor voastre. Având darurile harismelor Mântuitorului, nu vă împovăraţi nicidecum cu cele de care vi se poartă bine de grijă, ci faceţi bine celor ce în ochii voştri apar mai simpli, ca nu cumva vreunul dintre voi să-şi cumpere ca plată a simbriei pătimirea lui Neeman Sirianul şi să fie aflat lepros cu sufletul, din pricina păcatului. Cei ce în dar aţi învăţat dreptăţile Fiului lui Dumnezeu, în dar daţi-le, cinstit şi fără pizmuire; nu vindeţi cu plată şi cu părtinire judecata lui Dumnezeu, ca să nu fiţi aflaţi părtinind, pentru plocoane, pe nelegiuit şi să luaţi dreptul celui drept.

(Sfântul Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat, Cuvinte ascetice, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 69)