Părintele Mircea Păcurariu – Profesorul cu suflet de copil

13 Ianuarie 2021 16:23 George Bosancu Patriarhia Română

Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, cu nădejdea în Hristos Cel Răstignit și Înviat. Să ne rugăm împreună ca Bunul Dumnezeu să-l așeze în loc de odihnă, în Lumina cea neînserată a Împărăției Sale.

✝Pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu a fost profesor universitar de teologie, istoric și membru titular al Academiei Române.

S-a născut pe 30 iulie 1932 în localitatea Ruși, județul Hunedoara, într-o familie de preot. A studiat la Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951), la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), iar apoi a urmat cursuri de doctorat la zi, la specialitatea Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic din București (1956-1959) și a susținut doctoratul în 1968. A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), iar apoi a devenit asistent pentru Latină și Greacă (1961-1970), conferențiar (1970), profesor la Catedra de Istoria Bisericii Ortodoxe Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A fost decanul Facultății de Teologie din Sibiu (1992-2000), iar în perioada 1990-1992 a fost suplinitor al aceleiași catedre la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași.

A fost hirotonit diacon în 1970, preot în 1971, hirotesit iconom stavrofor în 1976. La data de 24 octombrie 1997 devenea membru corespondent al Academiei Române, iar pe 26 noiembrie 2015 a devenit membru titular.

A scris foarte multe lucrări și studii în domeniul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române și nu numai, cele mai cunoscute fiind manualele pentru Seminariile Teologice și pentru Facultățile de Teologie, Dicționarul Teologilor Români, cele legate de viața și activitatea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, despre viața Bisericii Ortodoxe din Transilvania, despre învățământul teologic sibian, marii cărturari sibieni, volumul de predici la duminici și sărbători. Volumele de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române sunt considerate a fi reprezentative pentru literatura de specialitate.

Distincții

● A fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer de președintele României, Emil Constantinescu; a primit Medalia de Merit din aur din partea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; a fost membru activ în Asociația culturală pentru literatura și cultura poporului român din Transilvania (Astra) din 1990 și membru de onoare în diferite asociații culturale românești, cu diplome de apreciere din partea lor.

● A primit „Crucea patriarhală” de la patriarhii Iustin Moisescu (1977), Teoctist Arăpașu (2001) și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2009. Din partea Înaltpreasfințitului Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului a primit „Crucea șaguniană” în 2007. De asemenea, a primit zeci de medalii comemorative și aniversare din partea Patriarhiei Române și a unor Patriarhii din străinătate.

Mărturii

„Părintele Profesor Academician Mircea Păcurariu este perceput spiritual ca un mare dar al lui Dumnezeu pentru Biserica Ortodoxă Română, tocmai pentru că sfinția sa a înmulțit darurile primite de la Dumnezeu şi le-a pus în slujba Bisericii, fiind astăzi o vie şi intensă conștiință de slujire eclesială, un specialist de renume în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, un promotor erudit şi pasionat al spiritualității ortodoxe în ţară şi în contactele cu istorici şi teologi din străinătate.

Părintele Profesor Mircea Păcurariu a redat istoria Bisericii noastre într-un stil admirabil, făcându-ne contemporani cu evenimente importante şi înaintași vrednici, propunându-ne să trăim istoria Bisericii neamului românesc şi să o înțelegem nu ca pe o simplă înșiruire de fapte şi date, ci ca pe o luptă motivată de credinţă puternică şi de idealuri sfinte. De aceea, el a redat istoria Bisericii ca efort de împlinire a unor idealuri, adesea într-un context potrivnic al patimilor omenești, individuale sau colective, dar peste toate acestea afirmându-se lucrarea harului dumnezeiesc în viața poporului român.” (Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române)

 „Părintele Profesor și Academician Mircea Păcurariu a fost, după cum s-a afirmat și după cum se cunoștea, unul sau chiar cel mai mare specialist în domeniul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române. Din acest punct de vedere a rămas și este important pentru preoțimea din Moldova, prin alcătuirea celor două manuale de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, atât la nivel de seminar, cât și la nivel universitar.

Dar dincolo de acest element, prin care a rămas în istoria Bisericii noastre la nivel național, el ocupă un loc aparte în ceea ce privește Biserica lui Hristos din Moldova, prin mai multe elemente. Cel dintâi, că în anii de tinerețe a fost profesor la singurul seminar din Moldova, numit actualmente Veniamin Costache. Apoi, la începuturile Facultății de Teologie Dumitru Stăniloae din Iași – înființată în anul 1990 ca Institut Teologic de grad Universitar de către actualul Părinte Patriarh Daniel – a fost printre primii profesori. De aici, un sentiment de aleasă recunoștință din partea tuturor părinților profesori, fie de la București, fie, în cazul Părintelui Profesor Mircea Păcurariu, de la Sibiu, care au venit de la distanță, au depus efort și au pus pe picioare Facultatea de Teologie, aflată la al treilea moment de renaștere din istoria ei. Astfel că între anii 1990 și 1992 a fost profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul Facultății noastre de Teologie Ortodoxă din Iași. În această calitate a contribuit la formarea și consolidarea corpului didactic, la formarea a o mulțime de preoți, atât din cinul monahal, cât și din cinul mirean, pentru Moldova și nu numai. Astfel au studiat o mulțime de viitori călugări, stareți, ierarhi, preoți de parohie. A avut, de asemenea, și o contribuție importantă în perioada în care a fost la Iași, prin aceea că a îndrumat tineri la nivel de licență.

Ulterior, chiar după ce s-a retras la Sibiu, a fost în comisia de doctorat a unora dintre cei care au susținut doctoratul în domeniul Istoria Bisericii Ortodoxe Române.

Avea acursuri foarte frumoase, atractive. Îmi amintesc că era foarte apreciat, erudit, avea foarte multe cunoștințe, dar mai presus de toate, era un om foarte atașat de istoria Bisericii, pe care o cunoștea foarte bine și pe care a slujit-o cu mult devotament, cu multă evlavie și cu multă fidelitate. Astfel, noi, Facultatea de Teologie din Iași, profesori și foști studenți, îi suntem recunoscători și, pe lângă faptul că îi purtăm o mare recunoștință, îl pomenim și în aceste zile, după cum a fost pomenit și în timpul vieții, ca Dumnezeu să-l așeze în loc de odihnă, în Lumina cea neînserată a Împărăției Sale.” (Pr. Prof. Dr. Ion Vicovan – decan al Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași )

„Părintele Mircea Păcurariu a fost, pentru generația mea, tată și părinte, Decan și Magistru. Când a fost primit la Academia Română, țin minte, ne-am sunat între noi, colegii, și ne-am bucurat ca pentru proprii părinți. Eram fericiți ca pentru unul dintre noi. Știam parcursul său de la Ruși – un mic sat de munte din județul Hunedoara, unde tatăl său, strașnicul Părinte Ștefan era iconomul Altarului – până în Aula Academiei.

Pentru toți el era Profesorul-Erou, orice ar fi spus alții despre el. Ne cumințeam de orice năzbâtie când îl zăream pe coridoare ori prin curtea Teologiei? Sigur. Și desprinși de băncile tinereții eram la fel de cuminți și atenți, în ani, când ne reîntâlneam cu el la praznice. Egal cu sine. Era Profesorul cu suflet de copil, fericit să ne vadă și să ne vadă împliniți. Știa de nunțile, botezurile ori tristețile noastre. Când slujea Liturghia purta cu el exact aceste subiecte de rugăciune. O taină de Om. Un Om-Taină.” (Pr. Conf. Dr. Necula Constantin – prodecan al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu)

 „Colectivul Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț a aflat cu tristețe în această dimineață vestea trecerii la Domnul a Părintelui Mircea Păcurariu, profesor la seminar între anii 1959-1961.

În toată perioada petrecută la Neamț, părintele s-a preocupat atât de educarea științifică, dar mai ales de latura duhovnicească a elevilor. Meditațiile și cuvântările sale, ținute în fața seminariștilor, erau pline de adevărată însuflețire și simțire creștinească și românească.

Cercetând arhiva Seminarului, am descoperit că părintele academician Mircea Păcurariu a fost «profesor la catedra a VII-a de la Școala de Cântăreți bisericești și Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, începând cu data de 15 octombrie 1959» (adresa seminarului nr. 1673 din 29 decembrie 1959, Arhiva Seminarului, dosar 57/1959). Începând cu anul 1962, părintele a fost chemat să îndeplinească funcția de profesor universitar la Catedra de Istoria Bisericii Ortodoxe Române, la Institutul Teologic Universitar din Sibiu.

În aceste momente de întristare, profesorii și ostenitorii Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț transmit condoleanțe familiei și ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru sufletul Pr. Prof. Mircea Păcurariu.” (Pr. Prof. Viorel Laiu – director al Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț)

Cărți publicate

Pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu a scris foarte multe lucrări și studii în domeniul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române și nu numai, dintre care amintim:

Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII (teză de doctorat, Sibiu, 1968);

Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Manual pentru Seminariile teologice (ed. I, Sibiu, 1972; ed. a II-a, Sibiu, 1978; ed. a III-a, București, 1987);

Istoria Bisericii Ortodoxe Române, pentru Institutele Teologice - 3 vol. (ed. I, București, 1980-1981; ed. a II-a, București, 1992-1994);

Începuturile Mitropoliei Transilvaniei (București, 1980);

Politica statului ungar față de Biserica româneasă din Transilvania în perioada dualismului, 1867-1918 (Sibiu, 1986);

Istoria Mănăstirii Prislop (Arad, 1986);

Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786-1986 (Sibiu, 1987);

Pagini de istorie bsericească românească (Sibiu, 1991 și Cluj-Napoca, 1991);

Istoria Bisericii românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș până în 1918 (Cluj-Napoca, 1992);

Istoria Bisericii Ortodoxe Române, compendiu (Chișinău, 1993);

Geschichte der Rumanischen Orthodoxen Kirche (Erlangen, 1994);

Basarabia. Aspecte din istoria Bisericii și a neamului românesc (Iași, 1993);

Sfinți daco-romani și români (Iași, 1994);

Dicționarul Teologilor Români:

– Ediția I: Editura Univers Enciclopedic, București, 1996

– Ediția a II-a: Editura Enciclopedică, București, 2002

Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Editura „Episcop Nicolae Popovici”, Oradea, 2006

Articole publicate

A publicat un număr mare de studii și articole în reviste bisericești din țară și străinătate, peste 150 articole de popularizare (mai ales în „Telegraful Român”), recenzii, cuvântări, expuneri la Radio etc. Dintre acestea, menționăm următoarele:

Încercări de propagandă romano-catolică în Țara Românească și Moldova în secolul XIX, în "ST", an X, 1958, nr. 7-8, p. 424-439;

Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, în MMS, an XXXV, 1959, nr. 1-2, p.87-116;

Cancelaria Mitropoliei Ungrovlahiei și slujitorii ei de la 1831 până azi, în GB, an XVIII, 1959, nr. 5-6, p. 350-364;

Dicasteria și Consistoriul Mitropoliei Ungrovlahiei, în BOR, an LXXXVII, 1959, nr. 7-10, p. 961-979;

Ajutoarele acordate de Țara Românească Bisericii Ortodoxe din Ardeal, în MO, an XII, 1960, nr. 9-12, p. 601-626;

150 de ani de la înființarea primei școli teologice ortodoxe din Ardeal, în BOR, an LXXXIX, 1961, nr. 3-4, p. 339-375;

Istoricul Institutului Teologic Universitar din Sibiu, 1921 - 1961, în MA, an VI, 1961, nr. 11-12, p. 745-767;

Legăturile țărilor române cu Patriarhia Antiohiei, în ST, an XVI, 1964, nr. 9-10, p. 593-621;

100 de ani de la reînființarea Mitropoliei Ardealului, în MA, an IX, 1964, nr. 11-12, p. 814-840;

Episcopul Climent al Râmnicului (1735-1748), în MO, an XVII, 1965, nr. 1-2, p. 22-49;

0ameni care au fost: Nicolae Iorga. La 25 de ani de la moartea sa, în MA, an X, 1965, nr.11-12, p. 864-896;

500 de ani de la întemeierea mănăstirii Putna, în MA, an XI, 1966, nr. 7-8, p. 486-507;

Importanța mitropolitului Antim Ivireanul pentru Biserică și cultura românească, în MB, an XVI, 1966, nr. 7-9, p. 493-515;

Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe Române față de actul Unirii Principatelor, în BOR, an LXXXV, 1967, nr. 1-2, p. 73-94;

150 de ani de la moartea lui Gheorghe Șincai, în BOR, an LXXXV, 1967, nr. 1-2, p. 95-114;

90 de ani de la proclamarea Independenței de Stat a României. Atitudinea Bisericii Ortodoxe Române față de Războiul de Independență, în BOR, an LXXXV, 1967, nr. 5-6, p. 602-617,

Încercări și reveniri de preoți și parohii unite în sânul Bisericii strămoșești până în anul 1948, în BOR, an LXXXVI, 1968, nr. 9-10, p. 1095-1112;

Din istoria legăturilor bisericești ale Transilvaniei cu Moldova, în MMS, an XLIV, 1968, nr. 11-12, p. 642-664;

Un precursor al Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania: Petru Maior, în MB, an XXI, 1971, nr. 10-12, p. 534-549;

Listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, în BOR, an XCIII, 1975, nr. 3-4, p. 322-355;

Contribuții la istoria Mitropoliei Moldovei în secolul al XVI-lea, în MMS, an LI, 1975, nr. 3-4, p. 221-257;

Câteva considerații cu privire la proclamarea autocefaliei și la înființarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, în MB, an XXV, 1975, nr. 10-12, p. 502-527;

Contribuții la istoria Episcopiilor Romanului și Rădăuților în secolul al XVI-lea, în MMS, an LII, 1976, nr. 5-6, p. 322-337;

Mitropolitul Ilie Iorest al Transilvaniei. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, an XCVI, 1978, nr. 9-10, p. 1149-1163;

Contribuția Bisericii la realizarea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918, în BOR, an XCVII, 1978, nr. 11-12, p. 1250-1263;

Biserica Ortodoxă Română - sprijinitoare a luptei altor popoare pentru libertate și independență națională, în BOR, an XCVII, 1979, nr. 1-2, p. 184-196;

Contribuții la istoria episcopiilor Romanului, Rădăuților, Hușilor în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, în MMS, an. LV, 1979, nr. 1-2, p. 49-68;

Biserica Ortodoxă Română - slujitoare a păcii în istoria poporului român, în BOR, an XVIII, 1980, nr. 9-10, p. 1020–1046;

Din trecutul Mitropoliei Ardealului și Arhiepiscopiei Sibiului, în vol. "Arhiepiscopia Sibiului – Pagini de istorie" (Sibiu, 1981);

Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului. La 100 de ani de la naștere, în BOR, an C, 1982, nr. 5-6, p. 494-517;

Mitropolitul Sava Brancovici. La 300 de ani de la moartea sa, în BOR, an Cl, 1983, nr. 3-4, p. 225-247;

Mitropoltul Simion Ștefan al Bisericii și al poporului român, în vol. "Noul Testament din 1648" (Alba Iulia, 1988);

Vasile Mangra, istoric și militant pentru drepturile românilor transilvăneni, în MA, an XXXV, 1990, nr. 2, p. 15–32;

Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia, în revista “Teologie și viață“ (Iași, an I (LXVII), 1991, nr.9-12, p. 15-49) ș.a

Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze în rândurile drepților!

De la același autor

Ultimele din categorie