Părintele Vasile Gheorghiasa s-a născut la 8 decembrie 1911 la Broșteni, județul Neamț. A absolvit Seminarul Teologic de la Ismail, facultățile de Teologie de la Cernăuți (1937) și Drept de la București (1940), apoi s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Iași.

La 27 martie 1937 este hirotonit preot de către Mitropolitul Nicodim Munteanu al Moldovei pe seama Parohiei Galu, județul Neamț.

După 1948, este suspectat de Securitate pentru implicare în organizația anticomunistă condusă de învățătorul Grigore Caraza, considerată filială a „Frățiilor de Cruce” Neamț. Din acest motiv, la 31 august 1949, a fost arestat de Securitate.

Prin Sentința nr. 166 din 18 februarie 1950 a Tribunalului Militar Iași, a fost condamnat la 5 ani închisoare corecțională pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. În fapt, părintele nu îl denunțase pe Gr. Caraza, care i-ar fi propus ca după schimbarea regimului politic să preia conducerea satului Galu. În urma recursului, prin Decizia nr. 3203/1950 a Curții Militare București, pedeapsa a fost redusă la 3 ani închisoare corecțională. A trecut prin coloniile de muncă de la Poarta Albă și Valea Neagră.

A fost eliberat la 24 noiembrie 1952 din colonia Poarta Albă. Prin Hotărârea nr. 1 din martie 1953 a Consistoriului Eparhial din Iași, a fost reabilitat și transferat la Parohia Corbu, raionul Ceahlău (astăzi, în județul Harghita). La aflarea sentinței, credincioșii din Galu s-au opus printr-o manifestație, spre surprinderea autorităților locale, în frunte cu deputați și membri de partid, care strigau: „Nu te lăsăm să pleci, părinte Vasile din Galu, căci noi ți-am trimis pachete la canal, noi ți-am întreținut familia în lipsă și trebuie să stai pe loc”. Chiar dacă preotul Gheorghiasa a formulat recurs împotriva deciziei consistoriale, decizia a rămas definitivă.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017, pp. 77-78)