Cine păcătuieşte împotriva lumii fizice este pedepsit fizic. Cine păcătuieşte împotriva lumii morale, este pdepsit fizic şi moral.

Cine păcătuieşte împotriva lumii spirituale este pedepsit fizic, moral şi spiritual. De exemplu, cine aruncă praful împotriva vântului, praful i se întoarce în ochi.

Cine face un jurământ strâmb, va suferi închisoarea, dar şi dispreţul fiilor săi.

Iar cine îşi bate joc de Dumnezeu şi de Sfinţii Săi îngeri, va fi biciuit de cel mai ascuţit bici, trupesc şi moral, şi-şi va încheia viaţa ori cu vreo fărădelege, ori cu întunecarea minţii (cei mai mari atei cunoscuţi în istorie: Lucreţiu, Maupassant şi Nietzsche, au terminat prin a înnebuni).

Singurul lucru care poate scăpa pe om de pedeapsă neîntârziată pentru păcat este pocăinţa şi pedeapsa proprie.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Învăţături despre bine şi rău, Editura Sophia, Bucureşti, 2006, pp.138-139)