Peștera Sfântului Nicolae din Beit Jala, Palestina

Locuri de pelerinaj

Peștera Sfântului Nicolae din Beit Jala, Palestina

    • Peștera Sfântului Nicolae din Beit Jala, Palestina
      Peștera Sfântului Nicolae din Beit Jala, Palestina / Foto: Ziarul Lumina

      Peștera Sfântului Nicolae din Beit Jala, Palestina / Foto: Ziarul Lumina

Tradiția spune că Sfântul Nicolae, episcopul din Mira Lichiei, a locuit în această peșteră patru ani (312-315), cât a vizitat Locurile Sfinte.

Satul pitoresc Beit Jala, în întregime creştin, cu circa 9000 de locuitori, este aşezat la doi kilometri de Bethleem, printre plantaţiile de măslini, la apus de mormântul Rahelei.

Beit Jala e considerat a fi biblicul Ghilo, patria lui Ahitofel, sfetnicul şi apoi trădătorul lui David (II Regi 16, 23), cunoscut şi sub numele de Galem (Iosua 15, 60), ce se întinde pe coastele însorite ale unui deal, acoperite cu măslini şi viţă-de-vie. Roadele caişilor sunt renumite pentru frăgezimea şi aroma lor specială. Localitatea se mândreşte cu măiestria sculptorilor săi, al căror talent poate fi apreciat în lucrăturile în piatră ale multor clădiri din Ierusalim şi Bethleem.

Peştera

Obiectiv inedit, peştera Sfântului Nicolae este foarte rar cuprinsă în programele de vizitare a Ţării Sfinte. Tradiţia spune că Sfântul Nicolae, episcopul din Mira Lichiei, a locuit în această peşteră patru ani (312-315), cât a vizitat Locurile Sfinte şi a fost găzduit la micuţa mănăstire înfiinţată aici în anul 305 de către călugări din Anatolia (Asia Mică), de unde venea şi el.

Săpăturile pentru noile fundaţii au adus la iveală mărturii preţioase cu privire la istoria locului. Ruinele unei biserici bizantine şi o peşteră pardosită cu mozaic sunt dovezile de netăgăduit ale vechimii, sfinţeniei şi continuităţii în timp a lăcaşului de cult. Vulturul bicefal, simbolul Imperiului Bizantin, este reprezentat în mozaicul peşterii, care datează din secolele V-VI. S-au mai descoperit şi sfinte moaşte ale călugărilor din primele secole creştine.

Biserica nouă

Considerată ca fiind cea mai importantă din oraş, actuala biserică „Sfântul Nicolae” a fost reconstruită după cutremurul din anul 1927 pe ruinele altei biserici ce fusese dedicată Sfântului Gheorghe. Atât clopotniţa, cât şi biserica sunt împodobite cu minunate dantelării sculptate în piatră albă.

Pictura interioară este în lucru. Altarul este sculptat în piatră roşie, de provenienţă locală. Imnuri de slavă închinate Sfântului Nicolae sunt caligrafiate în puritatea alabastrului de pe benzile decorative.

Pentru că este biserică de mir, programul îl cunosc numai locuitorii micuţului orăşel palestinian.

Minunatul ocrotitor al oraşului Beit Jala

Creştinii din Beit Jala păstrează vie memoria trecerii Sfântului Nicolae – Mar Nicola – prin localitatea lor, încât a devenit sfântul ocrotitor al localității. Aproape fiecare familie creștina din Beit Jala are un Nicola în familie!

În ziua de prăznuire a Sfântului Nicolae, populația creştină a oraşului sărbătorește cu mic cu mare în fața bisericii de la peşteră. Sărbătoarea începe la ora 7.30 cu Sfânta Liturghie oficiată de Patriarhul Ierusalimului, după care urmează procesiunea către peşteră; mulţimea merge cu lumânări aprinse pe străzi, iar pe stradă are loc parada fanfarei. După-amiază are loc concertul corurilor locale. Cum aproape în fiecare familie există cel puțin o persoană care poartă numele sfântului, bineînțeles că pe seară familiile se reunesc și sărbătoresc.

Ocrotitor în timpul bombardamentelor

Localnicii păstrează vie în memorie trecerea pe aici a îndrăgitului Arhiepiscop al Mirelor Lichiei. Aceștia par să aibă o relație directă cu el, considerându-l cu adevărat părintele și ocrotitorul lor cel mai drag.

Adeseori, pelerinii află mărturii despre numeroasele minuni noi în care Sfântul Nicolae vindecă bolnavi, apare în vis unor oameni necăjiţi sau apare deasupra bisericii și apără locuitorii de atacurile cu bombe. De altfel, în timpul celor două Războaie Mondiale, nici o bombă nu a căzut peste Beit Jala. Sunt localnici care spun că l-au văzut pe sfânt cu brațele întinse deasupra localității, ferind-o de bombele care au vizat această țintă în urma Declarației de Independență din 1948.