De ce ține 6 săptămâni?

Postul Crăciunului începe cu ziua de 15 noiembrie și ține până în 24 decembrie inclusiv. Lăsatul Secului are loc anual pe 14 noiembrie, însă, dacă această zi cade miercuri sau vineri, atunci postul începe în ziua de 14 noiembrie. Postul Nașterii Domnului a început anul acesta cu o zi mai devreme întrucât 14 noiembrie 2018 a fost miercuri, zi de post.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul.

Prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii, se menţionează în Liturgica generală, a Pr. Ene Branişte.

Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția patriarhului Luca Hrisoveghi.

Această uniformizare a fost necesară deoarece la început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile, ci unii țineau un post aspru, alții mai ușor, iar unele persoane posteau numai șapte zile, în vreme ce alții șase săptămâni.

Cum a fost aleasă data de 25 decembrie?

Potrivit unei vechi tradiții, recensământul lui Cezar August, în timpul căruia Sfântul Ev. Luca ne spune că S-a născut Domnul (Lc. 2,1) a avut loc în 25 decembrie (14 Nisan), anul 754 de la fondarea Romei.

Sfântul Ioan Gură de Aur confirmă că această tradiție este foarte veche și că Nașterea Domnului ar fi fost serbată la Roma de la început în data de 25 decembrie.

Același lucru îl va afirma mai târziu și Fericitul Ieronim.

Nașterea și Botezul

Cu toate că în majoritatea comunităților creștine Crăciunul se serba în 25 decembrie, creștinii din Orient au celebrat această sărbătoare până în secolul al IV-lea în aceeași zi cu Botezul Domnului, în 6 ianuarie, numind praznicele unite Sărbătoarea arătării Domnului sau Teofania.

După anul 375, acestea s-au serbat în Orient la date distincte, precum în celelalte comunități creștine.

Este despre trup sau despre suflet?

Unul dintre Sfinții care vorbește despre însemnătatea reală a postului Nașterii Domnului este Sfântul Tihon, care spune despre postul adevărat că este „abținerea de la orice rău”.

Dacă vrei, creștine, să-ți fie postul folositor, atunci, postind trupește, să postești și duhovnicește și să postești întotdeauna.

„Cum pui frâu pântecelui tău, tot așa pune-l și gândurilor și patimilor tale celor rele. Să postească mintea ta de gândurile cele deșarte. Să postească mintea ta de ținerea de minte a răului. Să postească voia ta de dorirea cea rea”, notează Sfântul Tihon.

Postul Crăciunului este, deci, o pregătire, o sfințire a gândurilor, a simțirilor, a trupului și a sufletului nostru prin pocăința, prin Spovedanie și Euharistie, prin citirea mai deasă a Sfintei Scripturi și a scrierilor sfinților părinți și printr-o atenție spirituală deosebită.

De ce se colindă în Postul Crăciunului?

Datina colindatului în poporul român este străveche. Chiar dacă nu poate fi precizată cu exactitate data apariţiei acestui obicei, totuşi conţinutul poetico-literar al colindelor indică faptul că ele dinaintea formării poporului nostru, adică din secolul I, din vremea în care Sfântul Apostol Andrei propovăduia Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos pe teritoriul Dobrogei.

Colindul românesc, prin forma sa simplă şi prin mesajul pe care-l exprimă, este glasul sfânt al Evanghelii şi al Bisericii extins sau transmis în sufletele şi-n casele creştinilor.

De ce e perioada cadourilor?

Postul Nașterii Domnului este o perioadă dedicată dăruirii. Darurile se oferă ca milostenie pentru cei aflați în lipsuri. Darurile de Crăciun sunt simbol al răspunsului nostru la multele daruri duhovnicești pe care Dumnezeu Fiul ni le aduce prin întruparea Sa.

De asemenea, această perioadă este legată de daruri datorită Sfântului Ierarh Nicolae, serbat în 6 decembrie, care a îmbinat apărarea Ortodoxiei cu grija față de săraci, de orfani, de oamenii necăjiți, însingurați și înfrigurați.

Așadar, în acest post, pe lângă pregătirea duhovniceasca interioară, creștinul trebuie să facă și milostenie, după modelul Sfântului Nicolae, dăruind altora, ca semn al iubirii frățești, daruri spirituale și daruri materiale sau măcar un cuvânt bun, o mână de ajutor, o încurajarea unui om sărac, singur, deznădăjduit sau întristat.

Sursa: basilica.ro