Din toate aceste denumiri date stării drepților dincolo de mormânt, unele precum Rai sau Sânul lui Avraam, sunt pentru locul de fericire al sfinților în prima perioadă, iar numele de Cer și celelalte numiri sunt date pentru locul mântuirii în a doua perioadă.

Găsim în cuvintele Sfântului Apostol Pavel mărturisire despre împărțirea vieții de dincolo de mormânt în două perioade: fiind răpit până la al treilea Cer, el a auzit acolo cuvinte ce nu e dat omului a spune. Aceasta e prima perioadă a vieții de dincolo de mormânt, viață a cărei fericire este nedeplină față de cealaltă ce va să fie. El ne mai învață că Dumnezeu a pregătit drepților o fericire cum nu s-a mai cunoscut pe Pământ, cum ochiul n-a văzut, nici urechea n-a auzit și de care omul, pe Pământ, nu-și poate face nicio închipuire. Aceasta este a doua perioadă a vieții fericite de dincolo de mormânt, fericirea desăvârșită.

Deci, după cuvintele Apostolului, a doua perioadă a vieții în Rai nu este acel al treilea Cer, ci o stare, un loc cu mult mai bun, Împărăția Cerurilor, casa Părintelui Ceresc.

(Părintele Mitrofan, Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2010, pp. 396-397)