război duhovnicesc

Părintele Patriarh Teoctist și paternitatea duhovnicească

Patriarhul Teoctist a avut o inimă curată și bună, care se oglindea pe chipul său luminos, pe zâmbetul buzelor sale și în graiul său moldovenesc, dulce și dătător de curaj. Privindu-l, îi simțeai pudoarea și curăția lăuntrică. Nimeni nu l-a văzut vreodată nervos, ieșit din fire, deși a fost de multe ori neînțeles, criticat și judecat. Însă criticile și judecățile oamenilor s-au făcut pentru el mai degrabă prilej de lepădare de sine și de adâncire în rugăciune pentru câștigarea dragostei și a răbdării. Singura armă a Păstorului duhovnicesc în fața nedreptăților omenești este „dragostea care nu se aprinde de mânie, nu gândește răul..., ci toate le suferă, toate le nădăjduiește, toate la rabdă”.

Cum să ne revenim, dacă simțim descurajare în viața duhovnicească?

Stareţul Serghie atrage atenţia că o anumită oboseală, o anumită trândăvie, o lipsă de apetenţă, mai precis un oarecare dezgust apar adesea în momentul în care începem să ne rugăm. Atunci este vorba de o lucrare a demonilor care urmăresc să ne împiedice de la rugăciune! Este o stare clasică împotriva căreia trebuie să luptăm, iar cea mai bună armă de care dispunem este pocăinţa.

Oriunde ai fi, să fii cu Hristos și El îți va da putere să le faci pe toate

Dumnezeu știe dinainte ce ai să ceri tu, dar Îi place ca tu să lupți. Nu ceda, nu abandona viața ta, din cauza ispitelor care vin!

Starea de mâhnire e lucrarea diavolului – cum să ieșim din ea?

Linişteşte-te şi nu da im­portanţă gândurilor. Eşti sensibilă. Diavolul îţi exploatează sensibilitatea, te face să examinezi prea minuţios unele lucruri. Îţi lipeşte mintea acolo şi astfel te chinuieşti fără folos. Diavolul, dacă nu reuşeşte să ducă omul la deznădejde ca să se sinucidă, încearcă cel puţin să-l înnebunească şi să-l netrebnicească. Iar dacă nu poate face nici aceasta, se mulţumeşte să-i aducă fie şi o melancolie.

Pune, Doamne, pază gurii mele!

Deprinde-te a tăcea, chiar acolo unde nu-i rău să vorbeşti, ca să câştigi deprinderea.

Să ne smerim singuri, ca să nu ne smerească Dumnezeu

„Frate, pentru marele dar ce ţi-l dă Dumnezeu, Cel atât vătămat de păcatele tale, ca să te unească cu Sine, fă şi tu aceasta ‒ a te socoti mai nevrednic şi mai rău decât toţi. Deseori mulţumeşte-I şi socoate-te îndatorat celor ce-ţi dau prilej a te smeri. Adică celor ce te-au defăimat ori te defaimă totdeauna. Chiar dacă suferi în silă defăimările, sileşte-te, cât poţi, a nu arăta niciun semn de nemulţumire.”

(Video) A măsurat nivelul radiațiilor de la Cernobîl în diferite zone din Iași – apoi a devenit credincioasă

În urma dezastrului nuclear de la Cernobîl din 1986, o femeie a trebuit să măsoare nivelul radiațiilor din Iași. În timp ce aparatele de măsurat indicau valori crescute în centrul orașului, peste gard – în curtea a două lăcașe de cult – acestea scădeau inexplicabil.

Cuvânt de întărire al Cuviosului Paisie Aghioritul: „Acum Dumnezeu și să vrea să ne lase, nu poate!”

„În fiecare zi, inima mea se face tocătură. Cele mai multe case sunt pline de supărări, de neliniște, de stres. Numai în casele care trăiesc după Dumnezeu oamenii sunt bine. În celelalte, unii divorțează, alții sunt falimentari, alții bolnavi, alții accidentați, alții cu psiho-medicamente, iar alții cu droguri. Mai mult sau mai puțin, cu toții, sărmanii, au câte o durere. Mai ales acum, nu au de lucru; datorii de aici, suferințe de dincolo; îi urmăresc băncile, îi scot din case, o mulțime de necazuri. Și acestea nu țin o zi sau două. Iar din pricina acestei situații, chiar și copiii cei sănătoși ai acestor familii se îmbolnăvesc.”

Opt pași pentru a spori duhovnicește – sfaturile Sfântului Paisie Aghioritul

Iată câteva cuvinte despre sporirea duhovnicească. Acestea au fost oferite de către Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, ca răspuns la o cerere de binecuvântare a unui vizitator. Deşi sfaturile se adresează unui monah, putem cu toţii să ne folosim de ele.

„Bunul Dumnezeu păzește cu amândouă mâinile Sale lumea contemporană. Mai demult ocrotea numai cu una” – Sfântul Paisie Aghioritul

„Dumnezeu îngăduie să se facă acum o zguduitură puternică. Vin ani grei. Vom avea încercări mari... S-o luăm în serios, să trăim duhovnicește. Împrejurările ne silesc și ne vor sili să lucrăm duhovnicește. Și este bine să facem aceasta cu bucurie și de bunăvoie, iar nu cu mâhnire, de nevoie. Mulți sfinți ar fi dorit să trăiască în vremea noastră ca să se nevoiască.”

Pagini