război duhovnicesc

Să lucrăm exercițiul sârguinței!

Dacă vremea ar cere să faci o oră de rugăciune şi aceasta apasă greu asupra lenevirii tale, începi rugăciunea ca şi cum ai avea a te ruga numai un sfert de oră. Apoi lesne vei trece la o jumătate de oră şi de la aceasta la alta.

De ce este important să ne cunoaștem patimile?

Este un lucru primejdios ca omul să nu se supravegheze pe sine și să nu-și cunoască patimile. Când cineva își cunoaște patimile și luptă împotriva lor, atunci îl ajută și Hristos la dezrădăcinarea lor.

Dacă răspundem la violenţă cu violenţă nu rezolvăm nimic

Dacă săvârşim şi noi violenţă şi presiune faţă de ceilalţi, îi vom obliga să se pregătească pentru al doilea atac, mai mare.

Cum recunoaștem uneltirile diavolului?

Diavolul nu este nicicum neiscusit în făptuirea răului şi ştie că omul nu vrea să păcătuiască, pentru aceasta nici nu-i insuflă vreun păcat vădit şi nu-i spune: du-te şi curveşte sau du-te şi fură, ci găseşte în noi o părută dorinţă de bine sau o dezvinovăţire şi, prin acestea, sub aspectul binelui, ne vatămă.

Tehnici şi strategii demonice ‒ diavolul atacă pe ascuns și prin surprindere

Duhurile acestea necurate şi viclene au vechime în a ispiti şi târî în păcate pe om. Diavolii îl cunosc foarte bine pe om şi de aceea exploatează punctele lui cele mai vulnerabile. Ei ştiu că omul este alcătuit din trup şi suflet şi de aceea atacă diferit, fie ispitind trupul, propunându-i plăceri mai grosiere, materiale şi lumeşti, fie ispitindu-i sufletul, prin gânduri de mărire şi de slavă.

Ce putere are diavolul?

Diavolul nu luptă deschis şi cinstit, ci prin surprindere, amăgire, minciună, înşelare. Odată depistat şi divulgat, odată desluşite şi distruse vicleniile sale, el îşi pierde puterea, arătându-şi neputinţa şi identitatea reală, aceea de înger căzut. În fapt, diavolul este nimic, iar puterea lui ar fi nulă, dacă Dumnezeu nu i-ar îngădui să probeze astfel calitatea credinței oamenilor.

Cine nu-și cunoaște rănile și patimile nu știe cine este

Când cineva se ridică la luptă și se dezleagă de toate legăturile cele văzute lumești și de lucrurile materialnice și de plăcerile trupești și începe să stăruiască în Domnul, deșertându-se pe sine de lumea aceasta, atunci va putea cunoaște înșelarea patimilor sălășluită înlăuntru și războiul cel dinlăuntru și legăturile cele dinlăuntru.

Ce este războiul nevăzut și cum știm că suntem prinși în mijlocul lui?

Legea pervertirii firii, unde își are sediul iraționalul, fie prin mijlocirea patimilor, fie prin mijlocirea dracilor, lucrează la înșelarea minții, pentru ca să se facă înclinația pătimașă și irațională. Aceasta nu este o luptă văzută și o ciocnire sensibilă (simțuală), ci o incitare interioară pentru ca să se reușească determinarea hotărârii, a consimțirii și a făptuirii.

Să fim mereu gata de luptă, căci vrăjmașul nu dormitează niciodată!

O lume de  închipuiri, o lume de iluzii clădește pentru noi în fiecare noapte vrăjmașul nostru cel netrupesc, și precum când suntem treji ne clădește în fiecare zi o lume de închipuiri, așa și în vis. Ziua și noaptea e omul sub vraja vrăjmașilor netrupești. Să ne izbăvească de ei Domnul!

Rugăciunea cere osteneală și nevoință

Când omul este cuprins de ispita indiferenței și a lenevirii față de rugăciune, nu trebuie să rămână într-o astfel de stare prea mult, ci să biruiască lenea și indiferența, printr-o constrângere de sine către rugăciune. Dumnezeu nu va lăsa nerăsplătită o asmenea luptă de dobândire a obiceiului de rugăciune și de creare a unui duh de rugăciune.

Pagini