În suita de antreprize editoriale se numără și volumul intitulat Bună Vestire la zece ani. Antologia, de a cărei ținută grafică s-a îngrijit părintele arhidiacon Dan-Grigore Văscu, se prezintă într-un veșmânt grafic de invidiat și este cumva inedită în peisaj. Ea reunește nouă texte reprezentative, semnate de către chiriarhul clujean, acompaniate de cuvântul rostit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu prilejul instalării dânsului la Cluj (p. 9-18), de două anexe cu valoare documentară, respectiv Gramata Patriarhală emisă cu prilejul fericitului eveniment pomenit (p. 115-128) și cuvântul de întâmpinare al părintelui Iustin Tira, vicarul eparhial (p. 129-138), rostit cu același prilej. De asemenea, în încheierea demersului, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul (p. 141-148), realizează o amplă prezentare a modului în care Părintele Mitropolit Andrei și-a asumat misiunea clujeană și a împlinit proiectele pe care le contura la debutul drumului aici. Preasfinția Sa ține să sublineze aici faptul că:

„Ca un om al timpului, Părintele Mitropolit Andrei preia principiile sănătoase creștinești și românești din „sufletul satului” și le adaptează la fapte, în Cluj-Napoca, în orașe și la sate. Cuvântul devine faptă, în sensul acelui biblic „să fie!”, și se face, transformându-se în context. Dar și în sens invers, verifică, ascultă, privește, trăiete contextul și de aici „naște” textul, cuvântul scris sau proclamat. Înaltpreasfinția Sa este cel care propovăduiește de la amvon, dar și cel care face pe teren, omul cuvântului și deopotrivă al faptei”. (p. 141-142).

Textele reprezentative, alese spre a ilustra mesajul pastoral al celui evocat, vin apoi să arate consecvența acestuia în apărarea valorilor românești, a credinței și calitatea de bun cunoscător al istoriei. În cuvântul de instalare (p. 21-34), ierarhul vorbește astfel de la inimă la inimă, propunând în același timp un mesaj pragmatic. E de-a dreptul emoționant modul în care își definește slujirea și se adresează, cald, direct și fără fasoane, de la suflet la suflet, ascultătorilor, promițând lucruri despre a căror împlinire, cei care l-au cunoscut, pot oferi o frumoasă mărturie. Iată, de exemplu, ce spune dânsul:

„Știu că această slujire este înălțătoare și sublimă, dar în același timp, grea, încărcată cu multe sarcini și griji, pentru că, pe ierarh trebuie să-l întristeze și să-l doară tot ce-l poate întrista și durea pe Mântuitorul. Plecând de la persoana noastră, de la cei apropiați, de la cei pe care-i păstorim, de la orașul nostru, de la eparhia noastră, de la Mitropolia noastră, de la Țara noastră, observăm cât de multe sunt necazurile și problemele cu care se confruntă oamenii și cât de cumplit este păcatul în diferitele lui ipostaze. Toate acestea-L dor pe Mântuitorul și trebuie să ne doară și pe noi”! (p. 23-24). 

Punctual și pragmatic, părintele Mitropolit Andrei prezintă apoi câteva dintre principiile care-i vor călăuzi pastorația. Cuvinte precum dragoste și rugăciune, sau promisiuni precum aceea de a-i purta în inimă pe toți cei păstoriți (p. 25), vin să dea frumusețe unui interesant discurs ce a marcat debutul unei noi epoci pastorale la Cluj. N-au rămas simple promisiuni, ci s-au materializat în faptă.

Volumul se continuă apoi cu un amplu excurs rostit cu prilejul aniversării a nouă decenii de la reînființarea eparhiei ștefaniene (p. 35-43), o amplă evocare a întemeietorilor și a chipurilor lor luminoase (p. 45-54), a unor cuvinte rostite la hramuri (p. 57-61), sau aniversări (p. 63-111). Demn de remarcat este faptul că Părintele Mitropolit îmbină mesajul duhovnicesc, direct, cald, ce merge direct la suflet și are un impact puternic și nemijlocit asupra inimilor auditoriului, cu informația istorică, pe care o analizează, realizând conexiuni și argumentând pe baza unor surse demne de crezare, cele susținute. Remarcabil este și modul în care reușește să vorbească deopotrivă pe înțelesul și după sufletul omului simplu și al intelectualului, oferind fiecăruia nu doar bagajul informațional, necesar unui demers cu caracter teologic și valențe misionare, ci și licărirea de bucurie, surâsul cald, speranța și exemplele palpabile, atât de necesare într-o lume marcată adesea de o ciudată derivă.

Pentru faptul de a oferi posterității o selecție interesantă de texte care, peste ani, secole și decenii vor sluji drept material documentar și vor vorbi, unor generații care nu l-au cunoscut în chip nemijlocit, despre misiunea și impactul Înaltului Andrei al Clujului, dar și pentru valoarea documentară și spirituală, demersul editorial aniversar intitulat: Bună Vestire la zece ani, se cuvine deopotrivă semnalat și salutat. Ba mai mult, ne alăturăm și noi celor care-i urează din inimă Părintelui Mitropolit: „Întru mulți ani, Stăpâne”!