Săracul care odihnește în sânurile lui Avraam s-a învrednicit de laudă nu pentru că era sărac, ci pentru că a îndurat sărăcia dând mulțumită lui Dumnezeu. 

Nu sărăcia este un bun, ci buna întrebuințare a sărăciei.

Sufletul priveghetor și cu luare-aminte arată recunoștință nu numai când treburile merg bine; nu, ci chiar dacă urmează împrejurări neprielnice, el și atunci îi înalță lui Dumnezeu prinos neschimbat de recunoștință. (Sfântul Ioan Gură de Aur)

(Cum să biruim iubirea de arginți, Editura Sophia, București, 2013, p. 29)