„Sfinte Ierarh Mărturisitor, Învățătorule al adevărului și Doctore fără de arginți Luca, ție plecăm genunchii sufletului și ai trupului și, căzând la cinstitele și tămăduitoarele tale moaște, pe tine te rugăm precum fiii pe tatăl lor: auzi-ne pe noi, păcătoșii, cinstite părinte, și du rugăciunea noastră la Milostivul și Iubitorul de oameni Dumnezeu, ca unul care stai înaintea Lui dimpreună cu sfinții toți. Credem că ne iubești cu aceeași dragoste cu care ai iubit pe frații tăi când viețuiai în această lume. Meșteșugul doctorilor stăpânind, în multe rânduri, cu ajutorul harului suferințele celor bolnavi ai vindecat, iar după cinstita ta adormire, Stăpânul tuturor a arătat moaștele tale izvor de tămăduire: că felurite neputințe se vindecă și putere se dăruiește celor ce cu evlavie le sărută și cer dumnezeiasca ta mijlocire. Pentru aceasta, ne rugăm cu căldură ție, care ai primit harul tămăduirilor: pe fratele nostru (N), cel bolnav și cumplit înviforat de suferință cercetează-l și vindecă-l de neputința ce-l stăpânește. Cu totul cinstite și preasfinte Părinte Luca, nădejde a celor bolnavi, care zac în patul durerii, nu uita de fratele nostru (N) și dăruiește-i vindecare, iar nouă tuturor cele spre bucurie, ca și noi, dimpreună cu tine, să slăvim pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, o Dumnezeire și o Împărăție, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”