Acela ce nădăjduieşte a-L vedea pe Domnul aşa cum este, acela se curăţeşte pe sine spune Apostolul Ioan. Să aruncăm necurăţeniile care s-au strâns în inima noastră; să spălăm fereastra şi s-o deschidem ca lumina şi aerul să pătrundă în cămara pe care o gătim ca locaş Domnului. Apoi să ne îmbrăcăm în haine curate ca nu cumva duhoarea putreziciunii să ne vădească şi să ne trezim azvârliţi (Luca XIII, 28).

Fie ca toate acestea să ne fie truda cea de toate zilele şi de toate clipele. Astfel îndeplinim întocmai ceea de Însuşi Domnul ne-a poruncit prin sfântul apostol Iacov să facem: curăţiţi-vă mâinile şi sfinţiţi-vă inimile!

(Tito Colliander, Calea Asceţilor, traducere de părintele Dan Bădulescu, Editura Scara, Bucureşti, 2002, p. 13)