Nimic din ceea ce este în Sfânta Scriptură, în special în Noul Testament, nu este fără rost. Biblia e o carte plină de învățăminte. Dacă ai căuta în ea, să zicem, istorie, găsești toată istoria veacului aceluia, tot ce s-a întâmplat. Dacă vrei geografie, găsești descrierile tuturor țărilor. Dacă vrei științe naturale, găsești descrierea plantelor care în vremea aceea erau în toată zona respectivă. Deci tot ceea ce ai vrea să găsești, în Biblie găsești. Dar nu ca într-o carte specific istorică, ci conținând numai elemente care aveau o anumită relație cu Iisus Hristos și cu viața de atunci. De toate cuprinde Biblia, dar toate acestea spre mântuirea sufletului nostru. Sfinții Părinți au mers așa departe, încât au spus că și virgula și punctul își au sensul lor mântuitor, pentru că dacă scoți o virgulă sau un punct, schimbi sensul.

De multe ori v-am spus că trebuie să venim la Sfânta Scriptură nu pentru a ne desfăta pe noi, fie sufletește, fie intelectual, fie estetic, sau chiar informativ, ci trebuie să venim la Sfânta Scriptură ca la singura cale de mântuire a noastră. Toată Scriptura este spre mântuire, ea ne revelează nouă pe Dumnezeu, ea conține căile mântuirii și faptele pe care trebuie să le facem: fie spirituale sau de pură credință, fie de activitate exterioară, de dragoste, prin care să câștigăm iertarea și mântuirea în Hristos, Domnul nostru.

(Părintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Editura Bonifaciu, 2009, p. 171)