Tot Părintele Evmenie a povestit că într-o seară, după mulți ani de la adormirea Părintelui Nichifor, pentru că avea mulți țânțari și alte insecte în chilie, s-a gândit că ar fi bine să închidă ușile și fereastra și să golească înăuntru o sticlă întreagă de insecticid puternic ca să le omoare. Apoi s-a întins să doarmă.

Nu s-ar mai fi trezit niciodată dacă nu i s-ar fi arătat Părintele Nichifor care l-a trezit, l-a luat de mână și l-a scos din chilie. Înainte ca Părintele Evmenie să-și dea seama ce se petrecuse, acela i-a spus: „Copilul meu, să nu intri în chilie dacă mai întâi nu deschizi ușile și fereastra ca să se aerisească bine.”

Îndată după aceea a dispărut. Când, după un oarecare timp, Părintele Evmenie și-a revenit și a înțeles minunea, i-a mulțumit din toată inima Părintelui său drag că îl scăpase de la moarte sigură.

(Simon Monahul, Sfântul Nichifor Leprosul, Făcătorul de minuni, Editura Iona, București, 2017)