Cântărețul bisericesc – psaltul, dascălul – cum i se mai spune, nu este doar persoana care știe să citească și să descifreze notația muzicală ori să conducă o strană, ci este omul chemat să transpună cuvântul și sunetul rugăciune, comuniune și mărturisire de credință.

La strană, cântarea bisericească nu este spectacol, ci slujire, rugăciune și meditație. Glasul cântărețului bisericesc se unește cu glasul Bisericii și poartă spre Dumnezeu rugăciunea celor adunați la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Uneori cântă cu putere, alteori cu glas smerit, însă de fiecare dată este chemat să cânte cu inimă bună și curată. Dar nu oricum, după propria știință, ci după canoane și îndrumări pe care trebuie să le păzească și să le respecte cu strictețe.

Desigur, pentru ca toate acestea să fie în deplină armonie, cântărețul bisericesc are nevoie de o pregătire continuă în domeniu, adică de perfecționare. Parohia, preotul și așa mai departe, trebuie să investească în pregătirea acestuia sub toate aspectele, adică rânduiala slujbelor, pentru a ști ce cântă, când cântă și de ce cântă: studiul muzical, cunoașterea tipicului, cunoașterea textului liturgic, dicție și respirație, ascultare și disciplină, și nu în ultimul rând, viață liturgică. Pentru că un cântăreț bine pregătit nu este cel care demonstrează cât de frumos poate cânta, ci cel care îi ajută pe oameni să se roage.

Cântărețul bisericesc are o misiune sfântă. El nu este doar un simplu interpret, remunerat mai mult sau mai puțin, ci un slujitor al rugăciunii comunității. Prin glasul său, cuvintele Sfinților Părinți, ale psalmilor și ale imnografiei Bisericii prind viață și se înalță către Dumnezeu.

Sunt poate mulți creștini care nu prea știu să se roage, dar care, auzind o cântare frumos interpretată, își ridică ochii spre cer și își aduc aminte de Dumnezeu.

Școala adevărată a cântărețului este și strana, și cartea, și rugăciunea.

De aceea, în această zi, îi cinstim și îi mulțumim lui Dumnezeu pentru toți cântăreții bisericești care, duminică de duminică și sărbătoare de sărbătoare, și nu numai, rămân aproape de Sfântul Altar și de poporul lui Dumnezeu, alcătuind cu toții o triadă: preot – cântăreț bisericesc (strană) – credincioși.

Să le dăruiască Bunul Dumnezeu sănătate, răbdare, putere și dragoste pentru Sfânta Biserică, iar glasul lor să rămână mereu un glas al rugăciunii și comuniunii.

La mulți ani tuturor cântăreților bisericești! Bunul Dumnezeu să le dăruiască sănătate, putere, răbdare și bucuria de a sluji Biserica prin cântare. Iar Maica Domnului să îi acopere cu sfântul ei acoperământ și să le păstreze glasul ca pe o rugăciune vie înaintea lui Dumnezeu!