Trăind în secolul al VII-lea, pe vremea împăratului Eraclie, Sfântul Alipie a fost ales de Domnul încă de dinainte de a se naște, căci mama lui îl vedea ca pe un mielușel cu făclii aprinse în cornițe, semn al virtuților pe care urma să le aibă. Timp de 53 de ani s-a nevoit pe un stâlp, răbdând nu doar intemperiile, ci și luptele de la diavol, pe care l-a biruit cu iscusință.

Avea darul tămăduirii și, pentru că era căutat de mulți ucenici, a întemeiat două mănăstiri de-a dreapta și de-a stânga stâlpului. Harul Domnului era mereu cu el și îl lumina precum un foc.

Înainte cu 14 zile să moară, picioarele lui au fost cuprinse de răni, dar el nu s-a coborât de pe stâlp, ci a stat pe o parte, așteptând să treacă la cele veșnice.