Născut în Nazianz, în secolul al IV-lea, Sfântul Grigorie a fost fiu de episcop și a venit pe lume după multele rugăciuni ale mamei sale. Aceasta a fost înștiințată în vis că va da naștere pruncului și a știut și care va fi numele lui. Sfântul Grigorie a studiat în mai multe locuri, precum Cezareea Capadociei, Alexandria și Atena. Și-a pus în gând să își păstreze fecioria până la finalul vieții, având și o vedenie cu două fecioare îmbrăcate în alb și împodobite cu o frumusețe diferită de cea a lumii acesteia.

A fost botezat și chemat la mănăstire de către Sfântul Vasile cel Mare. Ajuns în Pont, au lucrat împreună la alcătuirea primei Filocalii, iar apoi Sfântul Grigorie s-a călugărit și a fost hirotonit preot de către tatăl său, deși nu dorea acest lucru. În cele din urmă, a ajuns episcop al Sasimei, iar pentru o scurtă perioadă a fost și arhiepiscop al Constantinopolului. Din pricina celor care dezbinau Biserica, s-a retras la Nazianz și s-a dedicat lucrărilor și rugăciunii, fiind supranumit „teologul”, pentru înțelepciunea sa.

A plecat la Domnul pe când avea 60 de ani, fiind foarte slab și ajuns de ostenelile la care își supusese trupul.