Unul dintre biografii săi, părintele Theoclit de la Mănăstirea Dionisiu din Sfântul Munte Athos (mutat și el între timp la Domnul), realizează în puține dar expresive cuvinte, portretul Sfântului Nectarie astfel:

„...a fost o alcătuire universală la care participă toate aspectele Ortodoxiei, o întrupare dumnezeiască a tuturor virtuților, o personalitate desăvârșită și totală, un suflet cu multe cămări, dăruit cu prisosință cu harurile Sfântului Duh, strălucind de cunoaștere dumnezeiască și de știință omenească... ce concentrează în sine întreaga învățătură a Bisericii”, completându-l apoi cu aceste substanțiale adăugiri: „În scrierile sale remarcabile se regăsesc teologul ortodox, scriitorul încercat, cărturarul erudit, omul de știință cu conștiință trează, păstorul cel bun, omul duhovnicesc, mintea luminată, dascăl iscusit, sufletul sfințit, creștinul desăvârșit...”

Iată-ne, așadar, în fața portretului întregit al Sfîntului Nectarie!

A fost cu adevărat un mare teolog, iscusit povățuitor în lucrarea lăuntrică și tainica vorbire cu Dumnezeu, ca unul ce din proprie cercare a dobândit cunoștința, dar și fierbinte propovăduitor al învățăturii creștine. A fost un mare Părinte și scriitor bisericesc, operele sale dezvăluindu-ni-l ca pe apologetul cu glas de tunet, ales tâlcuitor al Sfintelor Scripturi, mare dogmatist al bisericii lui Hristos.

A desfășurat, de asemenea, și o intensă activitate editorială. Opera sa este impresionantă, însumând peste 50 volume.

Sfântul Nectarie își dezvăluie, în toată frumusețea sa, adevăratul chip de ales tâlcuitor și comentator al Sfintelor Scripturi, adeverind că Dumnezeu Se descoperă în lume și că Sfintele Scripturi sunt insuflate de Duhul Sfânt Dumnezeu, aducând mărturii.

(Sfântul Nectarie de Eghina, Despre descoperirea lui Dumezeu în lume, Editura Egumenița 2011, pp.5-6)