Nu întâmplător Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este numit „Izvorâtor de Mir” și grabnic ajutător și izbăvitor. Acestea nu sunt simple metafore, ci realități care există până în zilele noastre. El a fost martirizat în jurul anului 306, fiind unul dintre cei mai mari sfinți militari – astfel încât este cinstit și de către Biserica Catolică.

Sărbătoarea închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, lauda cetății Tesalonic, este o zi de o importanță deosebită pentru faptul că, în anul 740, la Constantinopol (orașul Istanbul de astăzi), a avut loc un mare cutremur care a zguduit cetatea într-un mod înfricoșător. Au fost multe pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante în imperiu. Astfel, poporul a înțeles că este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcatele lor și s-au închinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului din Vlaherne și la icoana Sfântului Dimitrie până când cutremurul a încetat și peste pământ s-a așternut liniștea.

Deosebit de puternic a fost și cutremurul înregistrat în ziua de 26 octombrie 989. Seismul a lovit Constantinopolul și unele provincii, chiar până în Italia de astăzi. Atunci au fost distruse multe biserici din capitala Imperiului, iar turla cea mare a Sfintei Sofia s-a prăbușit. Refacerea ei, începută de împăratul Vasile II (976-1025), a durat aproximativ șase ani.

Pe lângă aceste mari cutremure care au fost în ziua de serbare a Sfântului, istoria consemnează în total peste 550 de cutremure care au avut loc în zona Constantinopolului într-un răstimp de peste 1400 de ani.

Conform îndrumărilor tipiconale, Troparul Cutremurului „Cel Ce cauți spre pământ și-l faci pe el de se cutremură, izbăvește-ne pe noi de groaza cea înfricoșătoare a cutremurului, Hristoase Dumnezeul nostru și trimite-ne nouă milele Tale cele bogate. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni” (glasul 4 plagal), se zice la majoritatea slujbelor închinate Sfântului Mare Mucenic Dimitrie: Vecernie, Utrenie, Sfânta Liturghie.

Să ne rugăm Bunului și Atotmilostivului Dumnezeu să nu cutremure lumea cu încercări mai presus de natură și de fire, pentru că noi suntem coroana Creației, ci să ne rugăm să îmbuneze popoarele, să trimită pace și liniște în lume și să ne ierte chiar dacă, așa cum spunea cineva, fiecare cădere în păcat este un „cutremur” urmat de o replică sau de mai multe. Amin!