Din cetatea Cizicului (Asia), cei nouă mucenici Teognid, Ruf, Antipatru, Artema, Magn, Teodot, Tavmasie și Filimon îl propovăduiau pe Dumnezeu, fără a lua în seamă tirania păgânilor care căutau să îi omoare pe creștini. Fiind duși la judecată, aruncați în temniță și chinuiți în nenumărate feluri, i-au ocărât pe asupritorii lor, așa că le-au fost tăiate capetele.

Trupurile lor au fost scoase de sub pământ câțiva ani mai târziu, pe vremea marelui împărat Constantin, și erau nestricate. Atunci au început multe minuni, căci pentru rugăciunile făcute la sfintele lor moaște se vindecau mulți bolnavi și oameni chinuiți de duhuri rele, încât întreaga cetate a crezut în Hristos, iar capiștea idolească a fost distrusă.