Sfințire de Altar de vară și hram la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” din Poiana – Brusturi

Arhiepiscopia Iaşilor

Sfințire de Altar de vară și hram la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” din Poiana – Brusturi

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” din Poiana – Brusturi, județul Neamț, a trăit astăzi momente de bucurie duhovnicească, prilejuite de sărbătoarea hramului. Numeroși credincioși din întreaga Moldovă au venit să se roage împreună și să ia parte la sfințirea noului Altar de vară, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Încă de la primele ore ale dimineții, curtea mănăstirii s-a umplut de pelerini veniți să participe la rugăciune și să ceară ajutorul lui Dumnezeu în această zi de sărbătoare.

După întâmpinarea ierarhului, clericii au mers în procesiune în jurul noului lăcaș de rugăciune, binecuvântând zidurile exterioare cu Sfântul și Marele Mir și cu apă sfințită. A urmat rânduiala sfințirii, iar apoi a fost pecetluită Sfânta Masă. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Nichifor pe un podium amenajat în vecinătatea bisericii mari.

În cadrul slujbei, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța cinstirii Sfintei Cruci și a mărturisirii credinței:

Atunci când, în timpul patriarhului Macarie, Sfânta Elena a descoperit Sfânta Cruce, mulțime de oameni au dorit să se atingă de ea, pentru că au înțeles harul pe care Dumnezeu îl descoperea atunci. Știau ce putere avea Crucea, care nu mai era un lemn obișnuit, ci altarul de jertfă al Domnului Hristos, și voiau să se apropie de ea cu cinstirea cuvenită, nu atât pentru lemnul în sine, care nu mai era un lemn oarecare, ci pentru jertfa care îl transformase în altar de jertfă.

Pentru că mulțimea îl împresura pe patriarhul Macarie, acesta a înălțat Crucea pe care S-a răstignit Domnul Hristos, ca semn de biruință, ca semn prin care noi, oamenii, avem a ne mântui. De aceea, praznicul de astăzi, iubiți credincioși, este praznic ce ne cheamă să înțelegem că nimic nu îngăduie Dumnezeu întâmplător pe pământ. În orice putere ce ne este încredințată sau celor de deasupra noastră, se află o binecuvântare sau o îngăduință, iar Domnul ne cheamă ca puterea pe care o avem în această lume să o folosim spre împlinirea tainei binelui.

În munca pe care o săvârșim, în copiii pe care îi creștem și cărora le purtăm viața în mâini, să îi călăuzim cu dreptate și cu blândețe, cu adevăr și cu iubire. În slujirea pe care o aducem aproapelui nostru, oricât de măruntă ar părea în ochii oamenilor, atunci când o facem cu rugăciune, cu lipsă de vicleșug și cu gândul la Domnul, acea slujire lucrează împlinirea tainei binelui pe pământ.

De aceea, praznicul de astăzi, iubiți credincioși, ne cheamă să ne înălțăm inimile precum patriarhul Macarie a înălțat semnul Crucii, să ne ridicăm către Domnul Hristos și să înțelegem că în această viață Dumnezeu nu ne-a făgăduit că nu vom avea parte de dureri, de boală sau de moarte, ci ne-a făgăduit că nu vom trece prin acestea ca cei necredincioși, ci cu nădejde, nu cu spaimă, lingușire sau deznădejde, ci încrezători în Cel pe care L-am mărturisit, în Cel în care am crezut, în Cel pe care L-am cinstit și I-am cinstit Crucea dătătoare de viață.

De aceea, în această zi, mai mult ca oricând, suntem chemați să cerem de la Domnul înnoirea și întărirea credinței noastre. Iar atunci când simțim că slăbește credința în noi, să strigăm precum tatăl copilului bolnav: „Cred, Doamne, ajută necredinței mele!”. Descoperă-mi, Doamne, cum să petrec ziua fără de păcat, cum să înțeleg să Te cinstesc, cum să lucrez voia Ta, cum să Te slăvesc și să trăiesc această viață ca o mărturie a credinței în Tine, ca o cinstire a Crucii Tale și a iubirii și lucrării Tale în lume.

După cântarea Axionului, monahul Paisie Moisa a fost hirotonit în treapta de ierodiacon, pe seama mănăstirii.

Pentru meritele în slujirea de-a lungul anilor, dar și pentru amenajarea noului Altar de vară, arhimandritul Siluan Antoci, starețul așezământului monahal, a primit distincția „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei”. Totodată, sprijinitorii și binefăcătorii mănăstirii au primit distincții de vrednicie.

La final, arhimandritul Siluan Antoci a rostit un cuvânt de mulțumire și a exprimat nădejdea că noul Altar sfințit va fi un loc de întărire și mângâiere sufletească pentru toți cei care vor trece pragul mănăstirii.

Mănăstirea Brusturi – „Mănăstirea Eroilor”

Mănăstirea „Sfânta Cruce” din comuna Brusturi, județul Neamț, este cunoscută și sub numele de „Mănăstirea Eroilor”, deoarece a fost ridicată în memoria miilor de ostași căzuți în pădurile din apropiere. Așezământul monahal se află în inima codrilor, pe locul unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a avut loc o cumplită ambuscadă, în urma căreia și-au pierdut viața peste 14.000 de ostași români, ruși și germani, într-o singură noapte.

Pentru a păstra vie amintirea jertfei eroilor, în curtea Mănăstirii „Sfânta Cruce” a fost ridicat și un monument, străjuit de două tunuri. Ctitorită de părintele Ilarion Argatu, mănăstirea din pădurea Poiana – Brusturi a fost inițial un schit aflat sub ascultarea Mănăstirii Bistrița. În anul 2007, schitul, care avea atunci 12 viețuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire. Din 26 decembrie 2015, stareț al mănăstirii este părintele arhimandrit Siluan Antoci.

Citește despre: