Păcatele făcute de fiecare dintre noi murdăresc sufletul. Această murdărie produce îmbolnăvirea spirituală care la rândul ei se răsfrânge și asupra trupului.

Îmbolnăvirea spirituală este mai periculoasă, mai penetrantă și mai nocivă decât cea trupească pentru ființa noastră umană. În cele mai multe cazuri boala trupească este urmarea bolii sufletești, adică a păcatelor.

Cea mai eficientă terapie sufletească este Sfânta Spovedanie. În cadrul acestei Sfinte Taine, dacă se face cu toată smerenia în Duhul Sfânt, se întâmplă efectiv o minune. Duhul Sfânt, chemat de către preot, vindecă și curăță sufletul penitentului dându-i frumusețe și sănătatea îngerească.

Această frumusețe și sănătate îngerească a sufletului se exteriorizează și în cea a trupului.

Sufletul fiind veșnic, lui trebuie să-i acordăm o atenție maximă în viață, pe el trebuie să-l primenim cel mai mult.

Toată lumea, conștient sau mai puțin conștient, se îngrijește de trup aplicându-i fel de fel de terapii, însă sufletului, care-i veșnic, din păcate, nu i se acordă terapiile necesare sănătății veșnice.

Aici este cheia înțelesului, înțelepciune și întrezărire a realității divine.

(Arhimandritul Ioachim Pârvulescu, Sfânta Taină a Spovedaniei pe înțelesul tuturor, Mănăstirea Lainici – Gorj, 1998, Editura Albedo, pp. 36-37)