Cel ce iubeşte dreptatea nu va pieri, iar cel ce urăşte certarea, pe sine se păgubeşte. Că precum într-un vas de lut nu este cu putinţă a pune vin şi oţet, tot aşa nici fapta bună a vieţii monahiceşti nu poate locui împreună cu nepedepsirea. Să te înţelepţească pe tine Apostolul, care zice: „Ce învoire este între Hristos şi Veliar? Sau care împărtăşire are lumina cu întunericul?” (II Corinteni 6, 14-15). Iubeşte desăvârşit întreaga înţelepciune, ca să se sălăşluiască întru tine Duhul lui Dumnezeu. Şi încă, după ce te vei învrednici de îmbrăcămintea vieţii monahiceşti, nici atunci nu te învoi cu gândurile, dacă voiesc să te despartă de frăţime, ca nu cumva, din tinereţile tale, să te înveţi călător şi nestatornic.

(Sfântul Efrem Sirul, Cuvinte și învățături vol. 2, Editura Bunavestire, Bacău, 2008, p. 98)