Este bine să luăm atitudine deschisă pentru păcatele și fărădelegile săvârșite de frații noștri? Cum să-i mustrăm pe cei care vor să ne smintească, ce socoteală să cerem celor care ne lovesc pe la spate? Nu cred că retragerea este o soluție.

Nu se poate da o soluție pentru toate cazurile. Fiecare om trebuie să-și găsească soluția lui în împrejurările respective. Cât privește mustrarea pentru păcat, o poți face unui om care înțelege mustrarea. Părintele Arsenie Boca zicea că „mustrarea învinge, nu convinge”. Ceea ce ne-ar interesa pe noi ar fi să-i convingem, nu să-i învingem.

Oamenii nu sunt ființe stas cu care să se poată lucra pe o singură direcție. Sunt oameni pe care-i folosești lăudându-i, sunt oameni pe care-i folosești defăimându-i, sunt oameni pe care nu-i folosești vrând tu să-i folosești. Sunt cazuri și cazuri, și atunci trebuie să găsești metoda pentru omul pe care îl ai în față.

Noi vedem nelegiuirile din jurul nostru și tăcem. Vedem nelegiuirile din jurul nostru și închidem ochii. Vedem nelegiuirile din jurul nostru și n-avem curajul să spunem că nu-i bine. Vedem nelegiuirile din jurul nostru și n-avem îndrăzneala să le arătăm ca nelegiuiri. Vedem nelegiuirile din jurul nostru și ne facem că nu le vedem, că nu le știm, ca și când lucrurile acelea care se fac spre rău sunt spre bine. De ce facem noi așa? Pentru că nu suntem întăriți în bine.

Să știți că toate păcatele care se fac în jurul nostru și pe care noi le știm și pe care noi nu le înlăturăm, sau nu ne arătăm cuvântul împotriva lor, înseamnă că și noi le facem într-un fel. Și noi suntem părtași la nelegiuirile care se fac în jurul nostru și pe care noi nu le arătăm ca nelegiuiri, ci noi, cum am zice astăzi cu un cuvânt care circulă acum, le tolerăm.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniți de luați bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, p. 16)