Spre bucuria copiilor şi, în aceeaşi măsură a adulţilor, începând cu 1 iunie sezonul estival a început. Schiţăm o vacanţă de vis în locuri noi din ţară sau străinătate, cu vegetaţii nemaiîntâlnite, roiuri de albine zburdând din floare în floare, promenade pe drumuri forestiere ce-ţi îmbie simţurile sau nisipul încălzit de soare, experienţe culinare mult aşteptate. Toate acestea pot constitui elementele unui puzzle despre o vacanţă perfectă. Nimic din lume nu ai da, ca cele șapte zile să-ţi fie ruinate de vreo alergie, nu-i aşa? Din nefericire, acest lucru se poate întâmpla îmbrăcând aspecte clinice polimorfe, de la rinita alergică, criză de astm, urticarie acută, până la şoc anafilactic declanşat de sensibilizarea la un anumit tip de alergen.

Proteinele ce pot declanşa reacţiile alergice (alergene) le putem regăsi cu extrem de mare uşurinţă în mediul exterior, ele fiind reprezentate de polenul graminee (ierburi), buruieni (Ambrosia artemisifolia, Artemisia vulgaris), Betulacee (Arin, Mesteacăn, Carpen, Alun) Plantaginacee, Salicacee etc. spori de mucegai, veninul de Hymenoptere (viespe şi albină), cât şi alergene alimentare – cele mai frecvente ca şi cauză a reacţiilor imediate fiind fructele de mare, alunele, fructele exotice.

Istoricul de alergie al unui subiect poate constitui un element important în stabilirea unei profilaxii de vacanţă, dar sfaturi pe acest subiect sunt bine venite şi pentru cei fără istoric de reacţii de hipersensibilitate.

Înţepăturile de insecte

Înţepăturile de insecte sunt responsabile pentru mai mult de 10% din cazurile totale de anafilaxie. Tipul insectei în cauză variază, bineînţeles, cu zona geografică. Este citat faptul că alergia post înţepătură de insectă tinde să scadă în anumite zone geografice, iar în altele să crească, posibil din cauza modificărilor climaterice, migrarea unor noi specii în alte zone, activitățile recreaţionale din mediul exterior (jogging, plimbări cu bicicleta).

Dintre toate clasele de insecte, cele care dau cele mai multe cazuri de anafilaxie sunt reprezentate de albine şi viespi.

Cum se manifestă?

În mod normal, prin durere şi inflamaţie locală, care poate dura până la câteva ore de la înţepătură. Alergiile sunt:

- Uşoare: roșeață, erupţie, prurit.
- Medii: manifestările se extind la alte părţi ale organismului; poate fi inclusă jena la respiraţie.
- Severe: este afectat întreg organismul; manifestări multiple, de la probleme respiratorii, crampe abdominale, scăderea tensiunii arteriale, pierderea cunoştinţei. Acestea sunt caracteristice şocului anafilactic, care este o urgenţă medicală, ameninţătoare de viaţă.

Cum ne ferim de înțepăturile de insecte?

Există câteva reguli:

- Evitați să culegeți flori

- Nu folosiţi îmbrăcămintea foarte colorată

- Nu folosiţi parfumuri puternice

- Nu umblaţi desculţi în aer liber

- Evitaţi locurile înflorite, locurile cu deşeuri, resturi de mâncare

- Folosiți plasă de protecţie la geamul locuinţei

- Staţi cu geamul închis în maşină

- Apelaţi la ajutor calificat, pentru distrugerea cuiburilor de viespii.

Ce fac dacă mă înțeapă o insectă?

- Se extrage acul, dacă a rămas în piele, în cazul înţepăturii de albină.

- Se dezinfectează cu alcool zona de înţepătură, dacă ai fost înţepat de viespe.

- E imperios necesară purtarea unei truse de urgenţă, care să conțină:

* Seringa preîncărcată cu adrenalină – vă poate salva viaţa (Epipen)

* Prednison 5 mg, se iau patru tablete o dată

* Antihistaminic (Aerius 5mg orodispersabil, Xyzal 5mg).

Fie că planul de vacanţă îţi îndreaptă paşii către mare sau răcoarea munţilor, soarele te va urma, îmbrăcând podoabă unui veritabil prieten sau mantia unui duşman.

Ce trebuie să ştii despre alergia/ urticaria solară

Din fericire, nu reprezintă o formă răspândită de urticarie. Este caracterizată de apariţia iniţială a pruritului (mâncărime), eritemului (roşeaţa) şi edemului la scurtă vreme (1- 10 minute) de la expunerea la soare.

Zonele afectate cel mai frecvent sunt cele expuse la soare, dar nu numai.

Urticaria solară poate afecta orice persoană, dar s-a observat o incidenţă mai mare la persoanele din decadă a III-a şi a IV-a de vârstă.

Trebuie diferenţiată de alte afecţiuni precum: arsura solară, fotosensibilitatea, melasma, etc.

Sunt descrise șase forme de urticarie solară, în funcţie de lungimea de undă a luminii la care suntem expuşi.

În cadrul cabinetului de alergologie poate fi realizat un test simplu, utilizându-se lămpi ultraviolete şi filtre care vor determina spectrumul la care va apărea urticaria.

Există şi teste de laborator cu specific, care vor pune în evidenţă urticaria solară de tip VI (porfirinele uro- şi coproporfirinele urinare).

Cum te protejezi?

- Vei evita pe cât posibil expunerea la soare.

- Vei utiliza creme de protecţie solară 50+ (de preferat, din game dermatocosmetice) aplicate cu 30 de minute înainte de expunerea la soare; vei reaplica crema la un interval de aproximativ două ore; dacă activitatea ta de zi cu zi se desfăşoară într-un birou/ sala/ cabinet în faţa unui geam, indicaţia de aplicare a cremei fotoprotectoare rămâne aceeaşi.

- Îmbrăcăminte adecvată în culori deschise (alb, crem, lila etc).

- Nu uita de pălărie de plajă/ soare sau chiar de una adecvată ţinutei casual!

- Antihistaminice, cu o oră înainte de expunere.

Doctor Cîțu a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universității Transilvania – Brașov, a făcut rezidențiatul la Spitalul clinic Județean de Urgențe Sfântul Spiridon – Iași și are specializare pe Imunoterapie specifică El Escorial Spania. De asemenea, este membru activ American Academy of Allergy, Asthma & Immunology, Membru junior activ al Europan Association of Allergy and Clinical Immunology, Membru activ SRAIC și Membru activ WAO, iar în prezent este medic specialist alergolog la Policlinica Providența a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, acolo unde o găsiţi în fiecare zi, cu programare prealabilă.