1. Unde sunt cei care spun că nu ne vătămăm privind cu curiozitate la frumuseți străine? Căci dacă David, care era alesul lui Dumnezeu, om mărturisit de Dumnezeu ca având atâta virtute nu a scăpat de alunecarea care i-a venit din privire, pe tine care te lauzi cu  nepătimirea și nerănirea de aici, cine te va crede? Așadar, fugi de la fața femeii, ca de la fața șarpelui.  Sunt și unele țări calde, cu un climat mai fierbinte, favorizând patima curviei, care provoacă, din pricina aerului fierbinte și a mâncărurilor, trupurile la amestecuri desfrânate, precum Egiptul și Etiopia, Ierihonul și țara persană. Sunt și neamuri desfrânate, precum cele ale perșilor și asirienilor.

2. Se spune despre Alexandru, regele macedonenilor, că ucigându-l pe Darius, regele perșilor, a luat roabe pe fiicele lui, care se spune că erau de o frumusețe nemaivăzută și neîntrecută, tinere fecioare. Și unii dintre cei din jurul lui și mai ales cei ai lui, îl sfătuiau pe rege să se unească cu ele, dar nu a primit Alexandru, zicând: „Rușine este, o, voi, aceștia, ca noi bărbați biruitori fiind să fim biruiți de niște femei”. Și nu le-a cunoscut pe ele.

3. Vezi păgân îndreptându-se în cea mai înaltă filosofie și înfrânare și aceasta, mai înainte de har? Decât acesta, Iosif cel preafrumos nu este cu nimic mai prejos. Căci el, atunci când stăpâna lui s-a înnebunit după el, nu a cedat nebuniei ei pentru frica lui Dumnezeu,  deși era tânăr și neavând pe nimeni care să-l recunoască. Dar tu cel ce ai îmbrăcat pe Hristos și ai fost învrednicit de atâtea taine, de câtă înfrânare și virtute nu ești dator să dai dovadă, dacă râvnești a bine plăcea lui Dumnezeu?

(Teognost, Tezaurul, în curs de editare la Editura Doxologia)