Amăgirea că slujești lui Dumnezeu

Precum oaia nu-și schimbă pielea, chiar dacă câteodată lupii se ascund sub ea, asemenea și creștinul nu trebuie să încerce să încânte ochii celorlalți prin podoabe netrebuincioase.

(Mt. 6, 17-18) Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.

Slava deșartă își poate afla loc nu numai printre fastul și splendoarea bogățiilor lumești, ci și în haina murdară a sacului. Atunci este cu mult mai păgubitoare, deoarece ne înșelăm, crezând că slujim pe Dumnezeu.

Când cineva este orbit de o frumusețea a trupului necumpătată și de straiele sale sau de splendoarea a ceea ce altul are, acela nu dorește altceva decât să se fălească. Acest om nu amăgește pe nimeni prin această vicleană formă de sfințenie.

Însă, dacă printr-o mizerie și o ponosire a hainelor nemaipomenită atrage atenția celorlalți la felul său de a-și trăi credința și, dacă o face intenționat și nu doar pentru că nu are mai mult, își va avea plata sa de la Dumnezeu.

Într-adevăr, Domnul ne-a prevenit să ne ferim de lupii în piei de oi: După roadele lor îi veţi cunoaşte (Mt. 7, 16). Judecata de un fel sau altul, care face pe acești oameni să piardă tocmai câștigurile agonisite prin hainele lor ori pe cei care au dezmințit ceea ce căutau să câștige prin ele, va arăta în final dacă este vorba de un lup într-o piele de oaie sau este într-adevăr o oaie.

Astfel, precum oaia nu-și schimbă pielea, chiar dacă câteodată lupii se ascund sub ea, asemenea și creștinul nu trebuie să încerce să încânte ochii celorlalți prin podoabe netrebuincioase doar pentru că fățarnicii doresc acele haine sărăcăcioase pe care nevoia le impune și le folosesc pentru a amăgi pe cei ce sunt mai puțin conștienți.

(Fericitul Augustin, Predica de pe Munte 2.12.41, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip)

De la același autor

Ultimele din categorie