Preasfânta Născătoare de Dumnezeu Trooditissa

Cum se aflau ei în biserică o piatră mare s-a desprins din zidul bisericii care în mod sigur l-ar fi ucis pe tânărul care stătea dedesupt în acea clipă. Imediat icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a desprins din locul ei și a acoperit pe tânăr. Astfel l-a salvat de la o moarte sigură și a primit ea lovitura pietrei, a cărei urmă a rămas de atunci până astăzi imprimată în partea din spate a icoanei.

Sfânta Mănăstire a Preasfintei Fecioare Trooditissa este construită într-o zonă cu pini din munții Troodous din insula Cipru, între satele Platres și Prodromos. Mănăstirea este mai înaltă decât orice altă mănăstire cipriotă de vreme ce se află la o înălțime de 1380 m față de suprafața mării. Preasfânta Fecioară de la Troodos a mai fost numită și Preasfânta Fecioară Olympia, pentru că se află în vecinătatea muntelui Olimp, care este și cel mai înalt munte din Cipru și este considerată Împărăteasa Olimpului cipriot. Preasfânta Fecioară Trooditissa este astăzi cunoscută că aduce rodnicie femeilor sterpe. Istoria mănăstirii începe din secolul 8-9 după Hristos. În perioada iconoclasmului, un monah cinstitor de icoane a adus în Cipru din Asia Mică una dintre cele 70 de icoane atribuite sfântului Evanghelist Luca. După ce monahul în discuție a trăit pentru 25 de ani la Mănăstirea Sfântului Nicolae din Gaton, în zona Lemesos-ului, a plecat spre interiorul insulei, ducând cu el istorica icoană în „Peștera Trooditissei”, unde s-a stabilit și el însuși împreună cu alt monah. Acolo și-au trăit toată viața cei doi asceți anonimi, acolo au fost și înmormântați.

După aproape 200 de ani, în jurul anului 990, Sfânta Peșteră a fost descoperită de creștini prin intermediul preafrumoasei icoane a Preasfintei păstrate în peșteră. În acord cu tradiția, un păstor și-a pierdut capra în timpul nopții. Căutând-o, a fost surprins să vadă o lumină ușoară ivindu-se dintre stâncile înalte pe munte și cu frică a povestit consătenilor lui despre această descoperire. Pentru multă vreme, tainica lumină a fost observată strălucind în noapte, dar nimeni nu îndrăznea să încerce să descopere misterul. După o vreme însă au hotărât să informeze despre aceasta pe conducătorii bisericii, care au hotărât ca un preot să conducă o echipă care să cerceteze acest mister. Când au ajuns aproape de lumină au descoperit peștera împreună cu icoana Preasfintei, dar nici o urmă omenească. Taina descoperită a provocat mare entuziasm și tulburare în conștiința conducerii Bisericii, care, încredințată fiind că lumina arătată era o minune dumnezeiască, a îndemnat pe oameni să construiască o mănăstire deasupra locului unde s-a arătat lumina și să cinstească Sfânta Peșteră. Totuși o putere nevăzută împiedica transportul apei necesare construcției. Ulcioarele alunecau de pe umerii lucrătorilor  și se spărgeau de stânci, și tot ceea ce zideau ziua, noaptea se surpa. Într-o dimineață, un ulcior plin cu apă a fost descoperit în partea de apus a peșterii, care era mai jos și pe un loc mai neted. Era limpede că un înger al Domnului îl pusese acolo, ca să arate locul unde era ascuns un izvor și unde era locul potrivit pentru sfânta construcție. Și într-adevăr izvorul a fost descoperit prin minune dumnezeiască și mănăstirea s-a zidit pe locul acela fără nici o altă împiedicare. După ce s-a terminat construcția mănăstirii, icoana Preasfintei Trooditissa care a fost găsită în peșteră a fost pusă în altar însoțită de o strălucită slujbă. Anii au trecut și faima mănăstirii a crescut odată cu venirea unui sfetnic cu o poziție înaltă, pe nume Ioan, care a venit din Viritto împreună cu soția lui ca să se închine și să se roage Preasfintei să-i ajute să dobândească și ei un prunc și în schimb au făgăduit să afierosească pruncul mănăstirii. După rugăciuni fierbinți, soția lui a zămislit și a născut un fiu, care a și fost botezat în biserica Trooditissei. Când copilul a crescut, părinții lui l-au adus la mănăstire, după făgăduința lor, dar după zece ani s-au întors la mănăstire ca să-l răscumpere. Părinții mănăstirii nu le-au îngăduit să-și calce făgăduința pe care și-au dat-o, totuși părinții băiatului insistau. Atunci s-a întâmplat următoarea minune. Cum se aflau ei în biserică o piatră mare s-a desprins din zidul bisericii care în mod sigur l-ar fi ucis pe tânărul care stătea dedesupt în acea clipă. Imediat icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului s-a desprins din locul ei și a acoperit pe tânăr. Astfel l-a salvat de la o moarte sigură și a primit ea lovitura pietrei, a cărei urmă a rămas de atunci până astăzi imprimată în partea din spate a icoanei. Tânărul când a văzut minunea a rămas în mănăstire și a devenit monah și a trăit acolo până la sfârșitul vieții. De atunci piatra aceea vindecă pruncii care suferă de scrâșnirea dinților. O altă minune a Preasfintei este legată tot de dăruirea fertilității unei femei sterpe care a vizitat mănăstirea și a rugat-o pe Fecioară să-i dăruiască și ei șansa de a deveni mamă. Dorința femeii a fost ascultată de Fecioara care i-a și împlinit-o. Drept mulțumire, femeia i-a dăruit icoanei Fecioarei o cingătoare de argint frumoasă pe care a purtat-o în timpul sarcinii ei. Astăzi această cingătoare încinge icoana Preasfintei Trooditissa și orice femeie care nu poate avea copii vine la mănăstire și ieromonahul de la icoană o încinge cu acest brâu și femeia este încredințată că va deveni mamă. În afară de faptul că dăruiește fertilitate femeilor sterpe, icoana mai face și alte nenumărate minuni printre care alungă grindina și face să înceteze seceta.

Ultimele din categorie